De câte voturi are nevoie Dăncilă să treacă restructurarea prin Parlament? Două decizii relevante ale CCR, ce spune legea și precedentele Tăriceanu și Ponta

Majoritate simplă sau majoritate absolută, de câte voturi în Parlament are nevoie o echipă restructurată a Vioricăi Dăncilă, după plecarea ALDE de la guvernare? Contestatarii premierului susțin că este nevoie de votul a jumătate plus unu dintre parlamentari, în vreme ce PSD vorbește de votul a jumătate plus unu dintre senatorii și deputații prezenți.

Social-democrații invocă o decizie a CCR referitoare la adoptarea hotărârilor parlamentului cu majoritate simplă dacă în Constituție nu se prevede altfel. Chiar dacă în legea fundamentală nu precizează de câte voturi este nevoie în momentul schimbării structurii Guvernului, prevăzută de articolul 85(3) și validată prin hotărâre, o altă decizie a CCR explică că și în această situație se aplică prevederile referitoare la învestitura guvernului, mai exact este nevoie de o majoritate absolută, adică, în cazul de față 233 de voturi.

Mai mult, chiar în legea de organizare a Guvernului și ministerelor, se prevede explicit că în cazul în care

premierul cere parlamentului modificarea structurii acestuia se aplică regulile din cazul învestiturii, adică este nevoie de votul majorității senatorilor și deputaților.

PSD vrea să ceară votul Parlamentului, miercurea viitoare, pentru un guvern restructurat, cu doar 19 miniștri.

Marcel Ciolacu (PSD): După documentele pe care le-am studiat astăzi trebuie jumătate plus unu dintre cei prezenți

Președintele PSD al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, spune că nu e expert în constituționalitate, dar că el crede că e nevoie doar de votul majorității parlametarilor prezenți pentru restructurare.

„Sunt mai multe discuții, nu sunt un expert în constituționalitate, după cum bine știți și multe persoane spun că este o hotărâre a Parlamentului asta înseamnă că se ia hotărârea cu jumătate plus unu dintre cei prezenți, alții spun că trebuie jumătate plus unu din numărul total. Dacă vreți o părere după documentele pe care le-am studiat astăzi trebuie jumătate plus unu dintre cei prezenți”, a declarat el, precizând că există o hotărâre în acest sens a Curții Constituționale.

Cvorumul de adoptare a hotărârilor Parlamentului a făcut obiectul judecății Curții Constituționale în trecut. Astfel, într-o decizie a CCR din 2007, magistrații constituționali au decis că hotărârile legislativului se adoptă cu votul majorității parlamentarilor prezenți, cu excepția cazurilor în care Constituția prevede altfel.

Ce spune CCR în decizia 392/2007:

• „În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiecărei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, legiuitorul face distincție între hotărârile parlamentare care se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, sens în care exemplificăm cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, și hotărârile care se adoptă cu majoritate simplă de voturi, de exemplu hotărârile așa cum dispune alin. (2) al aceluiași articol constituțional. Acestea, în condițiile în care numărul celor prezenți este de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere.
• Așadar, Curtea constată că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel.
• Or, în afara dispozițiilor art. 76 alin. (1), Constituția prevede că în unele domenii hotărârile pot fi adoptate doar cu votul majorității membrilor celor două Camere. În acest sens sunt, de exemplu, prevederile constituționale ale art. 95 alin. (1), potrivit cărora Președintele României poate fi suspendat din funcție cu votul majorității deputaților și senatorilor, precum și cele ale art. 103 alin. (3), în temeiul cărora Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”

Chiar dacă în Constituție nu se prevede explicit majoritatea de care este nevoie în cazul restructurării prevăzute de articolul 85(3), o decizie din 2007 a CCR precizează că și în acest caz se aplică aceleași reguli ca în cazul învestirii Guvernului, prevăzută de art 103(3) din Constituție și pentru care este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor.

Ce prevede articolul 85(3) din Constituție:

„Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”

Ce spune decizia 356/2007:

• Şi în situaţia remanierii guvernamentale, prevăzută de art. 85 alin. (3) din Constituţie, se aplică întocmai procedura prevăzută de art. 72 alin. 2 şi 3 şi art. 76 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.( referitoare la audierile ministrilor în comisii și votul de învestitură al guvernului – n.r.) Şi în aceste situaţii au fost cazuri de respingere a candidaţilor la funcţia de ministru, urmate de noi propuneri.
• Din datele menţionate rezultă că există reglementări obligatorii pentru audierea candidaţilor la funcţia de ministru de către comisiile parlamentare, ca organe de specialitate şi de pregătire a lucrărilor Parlamentului. Aceste audieri privesc corespunderea pentru funcţie a candidaţilor propuşi de primul-ministru privitor la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experienţa în materie, instruirea şi aptitudinile pentru funcţia în domeniu, reputaţia neştirbită şi moralitatea, condiţii necesare şi indispensabile funcţiei de ministru. Hotărârile Parlamentului au la bază constatările făcute de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea pe funcţie a candidaţilor propuşi şi, în temeiul acestor garanţii, urmează învestirea în funcţie de către Preşedintele României, depunerea jurământului şi intrarea în exerciţiul funcţiunii.
• Acesta este cadrul juridic obligatoriu pentru situaţiile prevăzute de art. 85 alin. (1) şi (3) şi de art. 103 din Constituţie, dispoziţii dezvoltate în prevederile Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului.

Și legea privind organizarea și funcționarea Guvernului prevede în cazul restructurării o procedură similară învestirii Guvernului.

Ce spune legea privind organizarea Guvernului:

• Articolul 36 Ministerele și miniștrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, la investitură.
• Articolul 37 (1) Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înființarea, desființarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. În astfel de situații prevederile art. 36 se aplică în mod corespunzător.

Precedentele Tăriceanu și Ponta: hotărâre adoptată cu majoritate absolută

Guvernele Tăriceanu și Ponta au trecut prin votul Parlamentului, în cazuri similare cu cel al lui Dăncilă. În 2007, PD care fusese în alianță cu PNL a fost dat afară de la Guvernare. În 2014, PNL a decis să părăsească USL, iar miniștrii liberali și-au dat demisia din Guvern. Noile structuri ale guvernului au fost validate de Parlament cu majoritate absolută.

În 3 aprilie 2007, Călin Popescu Tăriceanu a cerut votul senatorilor și deputaților pentru modificarea structurii și componenței Guvernului, după ce a dat afară PD din echipa de la Palatul Victoria. În procesul verbal al ședinței se consemnează că „potrivit art.103 alin. (3) din Constituţia României, Parlamentul aprobă modificarea structurii şi componenţei Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, adică minumum 234”. Noul Guvern al lui Tăriceanu a primit 302 voturi din 466.

În 4 martie 2014, Victor Ponta a venit în Parlament să ceară votul senatorilor și deputaților pentru noul guvern restructurat, după retragerea PNL de la Guvernare.

Noul Guvern a primit aprobarea a 346 de parlamentari dintr-un total de 575, iar în procesul verbal se precizează că „hotărârea privind modificarea structurii şi compoziţiei politice a Guvernului României se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

În cazul în care Viorica Dăncilă va decide să păstreze aceeași structură a guvernului și să propună noi miniștri pe locurile vacantate prin demisia celor de la ALDE, aceștia trebuie să parcurgă procedura parlamentară de audiere și să primească votul a cel puțin 233 de senatori și deputați. În ambele cazuri, dacă nu se obține aprobarea parlamentului, nu înseamnă că guvernul este demis, acest lucru fiind posibil doar în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură.