Ești la coadă la ghișeu cu dosarul cu șină sub braț, aștepți să-ți pună cineva o ștampilă pe o hârtie banală, în mintea ta te rogi să ai toate actele, copiile și chitanțele și să fii la coada care trebuie. Pentru milioane de români, asta e încă experiența standard atunci când interacționează cu statul. Între timp, restul Europei se pregătește să sară într-o altă epocă: cea în care buletinul, permisul sau cardul de sănătate nu mai sunt bucăți de plastic, ci devin iconițe pe ecranul telefonului cu portofelul digital numit European Digital Identity Wallet.

Din 2026, Uniunea Europeană vrea să lanseze portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație unică prin care îți poți dovedi identitatea, poți semna documente oficiale și poți accesa servicii publice și private fără să mai scoți niciun act în copie legalizată. Imaginează-ți că vrei să intri la un concert și tot ce faci e să arăți telefonul: aplicația confirmă că ai peste 18 ani, dar nu îți mai expune nici numele, nici adresa.

E mai mult decât comoditate. E o schimbare de paradigmă: pentru prima dată, controlul asupra datelor se mută de la instituții către cetățeni. „Portofelul european oferă cea mai mare libertate utilizatorului, putând fi chiar utilizat anonim – îți poți dovedi vârsta de +18 ani fără a comunica și numele sau adresa.”, explică Andrei Nicoară, expert în e-guvernare.

Cum arată portofelul digital în viața de zi cu zi

Fotografie de Clay Banks via Unsplash

Poate pare SF la prima vedere, dar nu trebuie să ne imaginăm că portofelul digital e cine știe ce operațiune ultracomplexă sau un blockchain de cryptomonede, ci ceva simplu, ușor de folosit, care ne va ușura viața de zi cu zi.

Pentru Radu Chirileanu, Lead Information Security la ING Hubs România, cel mai important lucru e că portofelul digital nu e doar o idee pe hârtie, ci o aplicație concretă care va sta în buzunarul fiecărui cetățean european. „Portofelul digital va fi, de fapt, o aplicație mobilă instalată pe telefon, care ne va permite să ne autentificăm în mod securizat în cadrul serviciilor publice și private, dar și să stocăm documente digitale în siguranță.”

Și nu vorbim doar de cartea de identitate. „Lista poate include: cartea de identitate, cardul de sănătate, permisul de conducere, diplome de studii, dar și bilete la teatru, abonamente pentru transportul în comun, sala de sport sau bibliotecă.” Asta înseamnă că întreaga ta viață birocratică, de la medic și școală până la divertisment, ar putea încăpea într-o singură aplicație.

Care-s diferențele dintre CEI, ROeID și portofelul european digital

Fotografie de Majkl Vernr via Unsplash

România a făcut deja câțiva pași timizi spre digitalizare: buletinul clasic are acum o versiune electronică, cu cip, iar aplicația ROeID încearcă să fie poarta unică spre serviciile statului. Dar toate acestea sunt doar exerciții de încălzire. Portofelul european de identitate digitală promite să schimbe complet jocul.

„Portofelul european este o tehnologie care permite un număr infinit de informații despre posesor și îi oferă acestuia deplin control asupra alegerii informației pe care dorește să o comunice”, explică Andrei Nicoară. Cu alte cuvinte, nu mai ești obligat să transmiți întregul set de date, ci alegi exact ce vrei să arăți și cui.

Un alt avantaj este faptul că poți face update singur la informațiile din portofel, dacă dovedești că-s reale, cam ca atunci când updatezi datele tale în aplicația bancară „Oricine poate pune informații în portofel dacă dovedește că acestea sunt autentice și astfel este listat într-un registru european”, precizează Nicoară.

Prin comparație, aplicația națională ROeID poate oferi și ea un pachet mai larg de informații, dar depinde de cât de bine reușește ADR să o facă interoperabilă cu sursele de date. „ROeID poate tehnologic să ofere un număr mare de informații sub condiția ca ADR să realizeze o interoperabilitate cu sursa acestora. Pachetul de informații comunicat la acceptare este decis de către ADR pentru fiecare utilizare, momentan se transmit toate datele disponibile”, spune specialistul.

În schimb, la cartea electronică de identitate nu poți personaliza nimic din datele pe care le transmiți. De aceea, portofelul european va fi o evoluție clară: „Portofelul european oferă cea mai mare libertate utilizatorului, putând fi chiar utilizat anonim de acesta – iți poți dovedi vârsta de +18 ani fără a comunica și numele sau adresa”, explică expertul.

Diferența esențială este, așadar, controlul: dacă CEI și ROeID transmit automat un set de date prestabilit, portofelul european îți lasă libertatea de a decide exact ce informație împărtășești cu alții.

Radu Chirileanu subliniază că lista documentelor care pot fi adăugate este foarte extinsă și merge mult dincolo de actele de identitate clasice. „Lista poate include: cartea de identitate, cardul de sănătate, permisul de conducere, diplome de studii, dar și bilete la teatru, abonamente pentru transportul în comun, sala de sport sau bibliotecă.”

Un alt aspect esențial este interoperabilitatea. „Nu va exista un singur tip de portofel, ci mai multe, la nivel național (fiecare țară va avea unul, deci inclusiv noi), însă toate vor respecta standarde comune care asigură o experiență similară pentru utilizatori, securitate și interoperabilitate în întreaga Uniune Europeană.”

Semnătura electronică nu va mai fi doar pentru firme

Fotografie de Docusign via Unsplash

Un alt pas major este democratizarea semnăturii electronice. Dacă până acum era un instrument folosit mai ales de firme și profesioniști, portofelul european o face accesibilă tuturor. Practic, te scutește de drumul de a sta la coadă să dai cu subsemnatul pentru orice mic act, îl semnezi direct electronic, chiar și când e vorba de acte personale.

 „Portofelul european de identitate digitală oferă tuturor persoanelor fizice posibilitatea de a semna folosind semnături electronice calificate în mod implicit.”, spune Constantin Burdun, vicepreședinte certSIGN.

Cu alte cuvinte, nu vei mai fi nevoit să mergi fizic la o instituție sau să cumperi certificate digitale speciale. Totul va fi în aplicație. Iar în România a dat deja startul mediul privat: „Semnăturile electronice calificate sunt utilizate deja pe scară largă în România, inclusiv de persoanele fizice, acestea putând accesa online servicii digitale, ca de exemplu serviciile oferite de ANAF prin Spațiul Privat Virtual (SPV), REGES – Noul registru de evidență a salariaților, CNPP sau diverse primării.”, explică Burdun.

Beneficii și frici legitime

Avantajele par evidente: mai puțin timp pierdut, mai mult control asupra datelor, acces uniform în toată Uniunea Europeană. Dar orice schimbare de acest tip aduce și neliniști. Mulți se întreabă dacă nu e un pas spre supraveghere totală sau dacă datele lor vor fi cu adevărat în siguranță.

„Un risc important îl reprezintă posibila reticență a unui segment al societății, cauzată de lipsa de încredere în modul de securizare a datelor, teama de supraveghere excesivă sau rezistența la schimbare. În plus, campaniile de dezinformare, care ar putea exploata temeri legate de controlul guvernamental sau de pierderea anonimității, pot afecta negativ percepția publică și încetini adoptarea.”, avertizează Chirileanu.

El spune că singura soluție e comunicarea deschisă și transparentă: „Sunt necesare campanii de informare clare, care să explice beneficiile și principiile de funcționare, să garanteze protecția datelor și, într-un scenariu ideal, societatea civilă să fie implicată în procesul de implementare.”

Cum stă România azi la digitalizare și care sunt riscurile

În timp ce Europa vorbește despre aplicația unică de identitate, România abia face pași timizi. Avem cartea electronică de identitate și aplicația ROeID, dar implementarea merge greu. Momentan totul stă pe umerii ADR. „ADR are o productivitate redusă datorată verificării de către operatori umani a imaginilor video, MAI poate produce 2 milioane CEI / an. […] Numărul relativ redus de servicii electronice adaptate este o situație de conjunctură datorată lipsei de pregătire anterioară lansării RoeID și CEI, fiind necesare minim 6 luni pentru implementarea utilizării acestora.”, explică Nicoară.

Altfel spus, momentan instituțiile se mișcă greu, resursele umane sunt insuficiente, iar integrarea cu serviciile publice e incompletă. În timp ce noi încă ne batem cu protocoale între instituții, alte țări testează deja portofele digitale pilot.

„Portofelul electronic european are ambiția și potențialul de a deveni „aplicația unică europeană”, utilizabilă în relația cu orice serviciu public din statele membre. […] O diferență substanțială de penetrare între România și UE ar transforma cetățenii români în cetățeni de mâna a doua, fără capacitatea de a-și exercita drepturile la nivelul UE.”, avertizează Nicoară.

Identitatea digitală nu mai este doar o chestiune tehnologică, ci o parte din drepturile noastre ca cetățeni. De la modul în care semnăm contracte, până la accesarea serviciilor medicale sau educaționale, portofelul european promite să simplifice viața de zi cu zi și să ne ofere control real asupra propriilor date. Pentru România, șansa este clară: să accelereze și să fie parte din această transformare europeană, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceleași servicii moderne și de aceeași libertate digitală ca oriunde în Uniunea Europeană.

Pagini de [cod] – Articol susținut de ING Hubs