„Coaliția de voință” este împărțită în trei grupuri: un grup este dispus să trimită trupe pentru menținerea păcii după un eventual armistițiu, inclusiv Marea Britanie, unul este decis să nu o facă, cum ar fi Italia, iar o majoritate este încă nehotărâtă, cum ar fi Germania, scrie Financial Times. Oficialii români au declarat deja că Bucureștiul nu intenționează să trimită trupe.

Statele europene sunt sub presiunea de a decide cât mai concret asupra trimiterii unei forțe multinaționale în Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace, subiectul urmând să fie discutat inclusiv la reuniunea „Coaliției de voință” de joi, la care va participa, virtual, și Nicușor Dan.

Forța reprezintă elementul central al garanțiilor de securitate pentru Ucraina luate în considerare alianța condusă de Franța și Regatul Unit, cu sprijinul promis din partea SUA.

Liderii europeni urmează să discute cu președintele american Donald Trump după summit.

Există însă incertitudine cu privire la contribuția pe care fiecare membru este dispus să o aducă, inclusiv trupele trimise în Ucraina, și dacă aceasta se va baza pe acorduri de apărare reciprocă care ar angaja țările europene să lupte alături de Ucraina împotriva oricărei agresiuni viitoare, scrie Financial Times.

Trei grupuri

Discuțiile găzduite joi de președintele francez Emmanuel Macron, la care unii lideri vor participa personal, la Paris, iar alții virtual, urmează unei reuniuni pregătitoare a oficialilor din domeniul apărării, care a avut loc miercuri.

Potrivit a două persoane informate cu privire la discuții, coaliția este împărțită în trei grupuri: un grup este dispus să trimită trupe, inclusiv Marea Britanie; unul este decis să nu o facă, cum ar fi Italia, iar o majoritate este încă nehotărâtă, cum ar fi Germania.

Oficialii români au anunțat deja că Bucureștiul nu va trimite trupe în Ucraina.

Un oficial de la Elysée a declarat că țările dispuse și capabile să ofere garanții de securitate au finalizat lucrările tehnice. „Astăzi avem suficiente contribuții pentru a putea spune americanilor că suntem gata să ne asumăm responsabilitățile, cu condiția ca și ei să și le asume pe ale lor”, a spus oficialul.

Președintele SUA, Donald Trump, le-a spus liderilor europeni că SUA vor oferi sprijin în materie de informații, mijloace de comandă și control și contribuții la un scut de apărare aeriană pentru această țară, dar că europenii trebuie să conducă inițiativa.

Secretarul britanic al apărării, John Healey, a coprezidat miercuri reuniunea oficialilor din domeniul apărării. El a declarat în cadrul reuniunii că Marea Britanie „revizuiește nivelul de pregătire a forțelor armate britanice și accelerează finanțarea pentru a fi pregătită pentru orice desfășurare în Ucraina”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat și el miercuri că așteaptă propuneri concrete privind garanțiile de securitate pe care le va oferi coaliția, astăzi „sau în curând”.

„Asta înseamnă că ne putem implica și mai intens, inclusiv cu partea americană, pentru a vedea ce vor să ofere în ceea ce privește participarea lor la garanțiile de securitate”, a declarat Rutte reporterilor.

Zelenski: „Armata noastră este nucleul acestui sistem”

Însă, într-un semn al lipsei de claritate înaintea reuniunii, oficialii din Germania – una dintre cele mai mari puteri militare din Europa – au reacționat negativ la comentariile făcute săptămâna aceasta de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Ea declarase pentru Financial Times că cstatele europene lucrau la „planuri destul de precise” pentru potențiale desfășurări militare în Ucraina, cu o „foaie de parcurs clară”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va participa personal la discuțiile de joi, a declarat că a „discutat pregătirile privind garanțiile de securitate” cu Macron la Paris, înainte de reuniune.

El a adăugat: „Am discutat și despre sprijinul în domeniul apărării pentru Ucraina – abordarea nevoilor actuale, întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și posibilitățile de utilizare a activelor rusești înghețate”.

Zelenski a purtat miercuri discuții cu liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei, Islandei și Suediei la Copenhaga, unde a declarat că „au vorbit despre acest subiect în detaliu, cu posibilele contribuții ale fiecărei țări”.

„Acum vom completa cu detalii: cine ce face pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Armata noastră este nucleul acestui sistem; suficient de puternică și de mare pentru a rezista Rusiei. Acest lucru înseamnă arme și finanțare, și lucrăm la asta”, a spus el.

Trump e încă optimist

Trump a declarat pentru CBS că rămâne angajat în urmărirea unui acord de pace între Rusia și Ucraina, în ciuda incertitudinii cu privire la perspectiva unor discuții față în față între Vladimir Putin și Zelenski.

„Am urmărit situația, am văzut ce se întâmplă și am discutat despre asta cu președintele Putin și președintele Zelenski”, a declarat Trump într-un interviu telefonic acordat miercuri CBS News.

„Ceva se va întâmpla, dar ei nu sunt încă pregătiți. Însă ceva se va întâmpla. Vom reuși”, a asigurat el.

Trump a declarat miercuri că intenționează să poarte discuții despre războiul din Ucraina în zilele următoare, după ce summitul din Alaska cu Putin din august nu a reușit să aducă o soluție. Un oficial al Casei Albe a declarat că Trump urmează să discute joi la telefon cu Zelenski.

Putin a declarat miercuri că este gata să se întâlnească cu Zelenski dacă președintele ucrainean va veni la Moscova, dar că o astfel de întâlnire trebuie să fie bine pregătită și să conducă la rezultate tangibile. Ministrul de externe al Ucrainei a respins sugestia ca Moscova să fie locul de desfășurare a unei astfel de întâlniri.

Trump a declarat pentru CBS News că este nemulțumit de conflictul dintre Rusia și Ucraina, dar că va continua să facă presiuni pentru un acord de pace.

„Cred că vom rezolva totul. Sincer, am crezut că problema cu Rusia va fi una dintre cele mai ușoare dintre cele pe care le-am rezolvat, dar se pare că este ceva mai dificilă decât altele”, a spus el.