Decizie majoră a instanței supreme privind prescrierea faptelor. Efectul – mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale / Elena Udrea, pe lista beneficiarilor

Mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor, pe listă fiind și fostul ministru Elena Udrea, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie importată privind prescripția specială, în urma deciziei Curții Constituționale conform căreia prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.

• Elena Udrea va scăpa de dosarul Hidrolectrica și de cel privind finanțarea campaniei electorale a lui Băsescu – avocat / Ioana Băsescu beneficiază și ea de decizia privind prescrierea faptelor

De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie, Curtea Constituțională. Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR din vara acestui an.

După decizia CCR, multe procese au fost suspendate, instanțele cerând ICCJ să lămurească dacă deciziile Curții Constituționale privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marți că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Decizia va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete – inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.

Decizia instanței supreme privind prescrierea faptelor

Întrebările la care a trebuit să răspundă Înalta Curte:

• „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum”
• „Dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022 poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”.

Decizia ICCJ:

• 1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
• 2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

CONSULTĂ AICI INTEGRAL HOTĂRÂREA INSTANȚEI SUPREME

Mii de inculpați scapă de investigarea sau judecarea dosarelor penale

Efectul – mii de inculpați ar putea scăpa de dosare, pe lista beneficiarilor fiind inclusiv nume celebre, precum Elena Udrea, Ioana Băsescu sau Darius Vîlcov.

Am întrebat-o pe Silvia Uscov, avocata Elenei Udrea, despre impactul acestei decizii:

• „ICCJ nu a făcut decât să constate efectul deciziilor CCR din 2018 și 2022, adică ceea ce ar fi trebuit să facă judecătorii care au sesizat-o, respectiv faptul că, în lipsa unei norme clare și previzibile, cerută și pe standardele CEDO, nu a mai putut fi aplicată prescripția specială.
• Având în vedere că normele penale de drept substanțial beneficiază de aplicarea legii penale mai favorabile, se va dispune încetarea procesului penal în dosarele aflate pe rol.
• În privința contestațiilor în anulare, dacă s-a analizat o astfel de cauză de încetare a procesului penal, în faza apelului, anterior Deciziei CCR nr. 358/26.05.2022, ele nu vor mai putea fi reanalizate în această etapă. Rămâne ca fiecare judecător să aplice această hotărâre în dosare, dând eficiență deciziilor CCR. Bineînțeles, ne așteptăm și la cereri de sesizare a CJUE pe acest palier, deși există deja hotărâri ale acestei instanțe internaționale care reflectă aceeași poziție, astfel încât sperăm ca ele să fie declarate inadmisibile, să închidem acest capitol și să ne concentrăm pe dosarele în lucru care sa fie investigate și judecate într-un termen rezonabil, până la intervenirea prescriptiei răspunderii penale”.

Pe scurt, ar scăpa de investigarea sau judecarea acelor dosare penale mii de inculpați, explică avocata.

Sunt vizate orice dosare aflate în lucru fie la parchete, fie la instanțe și se dispune încetarea procesului penal înainte de a afla, practic, dacă acele persoane au comis sau nu o infracțiune, a mai spus avocata.

• „Practic, se consideră că nu au existat cauze de întrerupere a prescripției, ceea ce va avea ca efect constatarea prescripției în numeroase cauze.
• Putem să aprecim că vor fi mii de cauze în care instanța va dispune încetarea procesului penal sau parchetele vor dispune clasarea pentru intervenirea prescripției.
• În schimb, nu vor fi puse în discuție cauzele definitiv judecate”, a explicat pentru HotNews.ro și procurorul militar Bogdan Pîrlog.

„Esenţial este că deciziile Curţii Constituţionale rămân obligatorii, potrivit Constituţiei şi nu pot fi refuzate de la aplicare de către instanţe şi de către judecători nici măcar prin interpretarea lor – aceasta este esenţa a ceea ce a decis astăzi ICCJ”, afirmă și avocatul Toni Neacșu, fost judecător la CSM.

• „Prin urmare, cele două decizii ale Curții Constituționale urmează să se aplice tuturor dosarelor aflate în judecată sau în urmărire penală, la acest moment.
• Concret, în funcție de infracțiunile săvârșite, termenele de prescripție care vor putea fi invocate în dosarele aflate încă pe rol sunt cele de 8-10 ani maximum.
• Înseamnă că majoritatea faptelor săvârșite anterior anului 2014, respectiv 2012 vor duce la închiderea dosarelor prin intervenirea prescripției”, spune avocatul.

Conform Codului Penal, prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul:

• infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, indiferent de data la care au fost bcomise
• infracțiunilor prevăzute la articolele 188 – (omorul / uciderea unei persoane) și 189 – omorul calificat și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei