Deja-vu la alegerile din Bulgaria. Conservatorii lui Boiko Borisov au câștigat din nou, dar formarea unui guvern stabil rămâne o provocare după 7 rânduri de scrutin în 3 ani

Conservatorii conduşi de fostul premier Boiko Borisov (GERB) s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative din Bulgaria care au avut loc duminică, dar incertitudinea persistă cu privire la posibilele combinaţii pentru alcătuirea unui guvern stabil, după şapte rânduri de alegeri în trei ani şi jumătate, scrie AFP.

La fel ca la ultimele alegeri, cele din iunie, partidul GERB s-a clasat pe primul loc cu 26% din voturi, înaintea liberalilor proeuropeni din CC/BD – 15% – şi a naţionaliştilor proruşi din formațiunea Vazrajdane („Renaşterea”) – 13% -, potrivit sondajelor de la ieşirea din secţiile de votare, citate de Agerpres.

Alegerile se țin lanț şi sunt asemănătoare în Bulgaria, unde suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de demonstraţiile anticorupţie, s-a domolit complet.

„Oamenii vor un guvern, stabilitate, securitate”, a declarat Borisov în momentul votului, duminică dimineaţa, întinzând mâna restului clasei politice. Însă riscă, din nou, să nu găsească aliaţi cu care să formeze o majoritate, într-un Parlament extrem de fragmentat, unde ar urma să fie reprezentate de la şapte până la nouă partide.

În timpul campaniei electorale, Kiril Petkov, un fost prim-ministru liberal de scurtă durată, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei, a declarat că refuză să se asocieze cu acest veteran politic cu o imagine pătată.

Singura consolare, notează AFP, este rata participării, care a fost uşor în creştere, ajungând la 35% cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la vot, cel mai scăzut nivel de la căderea comunismului.

Sondajele de opinie indică faptul că un procent de peste 60% dintre bulgari consideră situaţia „extrem de îngrijorătoare”.

În această criză politică fără precedent din 1989, partidul Vazrajdane („Renaşterea”) se instalează într-un mod durabil în peisajul politic din Bulgaria.

„Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără interferenţe străine”, a declarat duminică preşedintele formaţiunii, Kostadin Kostadinov, referindu-se la Bruxelles şi Washington.

Foarte prezent în campanie, Vazrajdane se promovează în ochii electoratului prin adoptarea de către Parlament, în această vară, la iniţiativa sa, a unei legi împotriva „propagandei” LGBT+ în şcoli. O lege inspirată direct din Rusia, remarcă AFP.

„Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru GERB”, a comentat, pentru agenția franceză de presă, Dobromir Jivkov, director al institutului Market Links.

Boiko Borisov a deschis uşa unei apropieri de acest partid, dar a recunoscut că „partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu ar permite” un astfel de scenariu.

După începutul invaziei ruse din Ucraina, Borisov s-a aliniat clar împotriva Moscovei, dar o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba situaţia, potrivit analistului. Alegerea candidatului republican şi „indulgenţa sa faţă de păcatele corupţiei” ar putea favoriza şi o coaliţie a lui GERB cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.

Deputatul în vârstă de 44 de ani a creat o fracţiune dizidentă în cadrul partidului minorităţii musulmane, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care s-a descurcat mai bine decât se aştepta şi a ajuns pe poziţia a patra, cu aproape 10% din voturi.

În timp ce manipularea electorală, o practică endemică în Bulgaria, era de aşteptat, conform presei, procuratura a lansat sute de investigaţii înainte de alegeri. Peste 70 de persoane suspectate de cumpărare de voturi au fost arestate, în special în regiunile în care există un puternic electorat DPS.

Criza politică, care îngrijorează investitorii străini, a suspendat reformele anticorupţie şi tranziţia energetică, compromiţând plata a miliarde de euro din fondurile europene.

Situaţia a determinat şi amânarea aderării la zona euro şi aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

În ceea ce priveşte costul organizării celor şapte alegeri, el se ridică la peste 300 de milioane de euro.