Densitatea mașinilor din România pe număr de kilometri. Cum stăm față de Bulgaria și de Ungaria – date oficiale

Câți kilometri punem la dispoziție șoferilor noștri în funcție de numărul de mașini pe care îl avem în țară? Ne referim la autostrăzi și drumuri expres. 

• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de Victor Cozmei (HotNews.ro). La articol au contribuit și Lilly Granitska (Mediapool.bg, Bulgaria) Michał Kokot (Gazeta Wyborcza – Polonia), Boroka Paraszka (HVG – Ungaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia)

România are cei mai puțini kilometri de autostradă și drum expres raportat la numărul numărul de vehicule înmatriculate comparativ cu țările UE vecine din Europa centrală și de est, asta deși rețeaua națională de drumuri rapide a crescut mult în ultimii ani. Bulgaria are de două ori mai mulți kilometri la dispoziție pentru parcul său auto, pe când Ungaria ne depășește de trei ori, arată răspunsurile primite de un consorțiu internațional de jurnalism, din care face parte și HotNews. 

An bun la drumuri

România a început anul 2025 cu aproximativ 1.270 de kilometri de șosea rapidă – autostradă și drum expres – după un an 2024 record, cu 197 de kilometri de șosea rapidă dați în circulație.

HotNews a comparat recent densitatea rețelei de drumuri de mare viteză din România și țările vecine raportată la suprafața statelor. În acel clasament eram tot pe ultimul loc, cu o densitate de 4 ori sub Ungaria și de 3 ori sub Polonia. 

Citește și

Am depășit Serbia și ne apropiem de Ungaria la autostrăzi și drumuri rapide, dar suntem în urmă dacă ne uităm la dimensiunile țărilor / Cum a ajuns Polonia la 5.000 de km

O altă comparație care poate fi făcută este cea în care ne raportăm și la parcul auto din țările apropiate nouă. În cadrul proiectului PULSE, HotNews împreună cu jurnaliști din Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia a centralizat datele privind rețelele de drumuri de mare viteză și numărul total de vehicule înregistrate în fiecare stat. 

Câte vehicule sunt înmatriculate în România

La sfârşitul anului 2024, în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate existau 8.856.128 deţinători de permise de conducere și 10.785.270 de vehicule înmatriculate, potrivit datelor consultate de HotNews.ro.

Potrivit acestor date, comparativ cu anul 2013, parcul auto a crescut cu 80,2%, iar faţă de anul 2023 este mai mare cu 4,36%, fapt determinat atât de înmatriculările de vehicule noi, cât și de importul de vehicule second-hand. Astfel, în anul 2024 au fost înmatriculate 216.338 vehicule noi și 416.306 vehicule second-hand.

Numai în București, la final de 2024, existau nu mai puțin de 1,64 milioane de vehicule înmatriculate, în creștere cu aproape 50.000 față de anul precedent. 

Astfel, fie că ne raportăm la kilometri de autostradă per număr de vehicule, fie că ne raportăm la vehiculele per kilometru de autostradă, România iese pe ultimul loc comparativ cu statele UE asemănătoare din apropierea noastră. 

Comparația cu alte state UE

Astfel, potrivit datelor de mai sus, pentru fiecare 1 milion de vehicule înmatriculate, România are la cel mai mic număr de kilometri de autostradă pe care îl poate pune la dispoziție șoferilor. 

Spre comparație, bulgarii au de două ori mai multă autostradă la dispoziție pentru câte mașini sunt în țară, deși ca suprafață țara de la sud de Dunăre e de două ori mai mică. 

Bulgaria, de două ori mai mulți kilometri de autostradă pentru mașinile sale

În Bulgaria, potrivit celor mai recente date, sunt peste 4,1 milioane de vehicule înmatriculate, din care aproape jumătate de milion sunt camioane și TIR-uri. De remarcat că din acest total sunt și multe mașini înmatriculate care circulă, de fapt, în România. 

Polonia, spre exemplu, care și-a extins considerabil rețeaua de autostrăzi și drum expres, ajungând la final de 2024 la aproape 5.200 de kilometri, are și foarte multe mașini înregistrate oficial – aproape de 2,5 ori mai mult decât România, deși la suprafață e mai mare doar cu o treime decât țara noastră.

Conform ultimelor date, Polonia avea înmatriculate 27,34 milioane de autoturisme, dar din acestea circa 7,25 milioane erau „suflete moarte”, adică vehicule ce mai există doar pe hârtie, nu și pe străzi. 

La cele 20,1 milioane de autoturisme active se mai adaugă 3,8 milioane de camioane și TIR-uri, 1,9 milioane de motociclete și 132.353 de autocare. În total, circa 26 de milioane de vehicule pentru rețeaua de 5.200 de kilometri de drumuri rapide. 

Situația din Ungaria

Ungaria, cu o suprafață de 2,5 ori mai mică decât România, are mai puțin de jumătate din vehiculele României, dar pune la dispoziție parcului său auto o rețea de aproape 1.800 de kilometri de drumuri rapide. 

Dintre toate țările analizate, Ungaria stă cel mai bine, 349 kilometri raportat la un milion de vehicule, de trei ori mai mulți decât România.

Încă un factor: traficul de tranzit

Dincolo de comparația privind parcurile auto naționale, mai există un factor ce cântărește când discutăm de cât de folositoare este o rețea de drumuri de mare viteză: traficul de transit. 

Cu alte cuvinte, o rețea de drumuri rapide dintr-o țară este folosită și de vehiculele care sunt în transit, fie că vorbim de transporturi de marfă sau de persoane, fie de autoturisme. 

În România, potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră la solicitarea redacției HotNews, în 2024 nu mai puțin de 8.267.090 de vehicule înmatriculate în străinătate au tranzitat țara. 

Dintre acestea, peste 3,6 milioane au fost autoturisme, și mai mult de 3,7 milioane au fost vehicule grele de marfă (camioane, TIR-uri etc.). 

Traficul de tranzit în celelalte țări

Datele despre traficul de tranzit, însă, nu sunt la fel de unitar colectate de la țară la țară.

Cehia, spre exemplu, fiind o țară UE înconjurată doar de state Schengen, nu mai are controale la frontieră nu are o bază de date cu vehiculele străine care tranzitează țara. 

În Bulgaria, agenția de drumuri înregistrează toate mișcările vehiculelor pe întreaga rețea de drumuri naționale cu o rețea de 321 de puncte de observare. În total în 2024 au fost înregistrate peste 255 de milioane de mișcări de vehicule pe rețeaua de drumuri, dar aici sunt incluse, de mai multe ori în funcție de când și unde au fost surprinse, toate vehiculele, și cele înmatriculate în Bulgaria, și cele străine aflate în tranzit. 

Polonia oferă o imagine mai aproape de realitate, cu date comparabile cu România. 

Astfel, în 2021, au existat 62,3 milioane de treceri ale frontierei cu mijloace de transport, iar din acestea aproape 80% au fost pe cale rutieră. Așadar avem o cifră de aproximativ 50 de milioane de vehicule în tranzit anual, un număr care probabil a și crescut în ultimii ani. 

Comparația rețelelor de autostrăzi vs suprafață: România și țările vecine

La numărul total de kilometri aflați în exploatare, suntem mai bine decât o parte din vecinii noștri, însă ca densitate suntem de 4 ori sub Ungaria și de 3 ori sub Polonia. 

• Ungaria (suprafață: 93,030 kmp) – circa 1.800 km – 19,35 km de autostrăzi la 1.000 kmp
• Polonia (suprafață: 312,680 kmp) – circa 5.200 km – 16,63 km de autostrăzi la 1.000 kmp
• Serbia (suprafață: 88,499 kmp) – circa 1.150 km – 12,99 km de autostrăzi la 1.000 kmp
• Bulgaria (suprafață 111,000 kmp) – circa 896 km – 8,07 km de autostrăzi la 1.000 kmp
• România (suprafață: 238,400 kmp) – circa 1.270 km – 5,33 km de autostrăzi la 1.000 kmp

Citește și

Ce ne așteaptă la vară, în drum spre Grecia – am intrat în Schengen, dar încă stăm la coadă să plătim taxa la Podul de la Giurgiu. De 24 de ani se plătește tot manual, la gheretă

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.