Descoperire surprinzătoare a arheologilor din Milano care au examinat mumii europene vechi de sute de ani

Istoricul consumului de cocaină în Europa este cu totul altul decât cel susținut de datele oficiale. Afirmația surprinzătoare îi aparține unui cercetător de la Departamentul de Științe Biomedicale al Universității din Milano, Gaia Giordano, după ce echipa sa a identificat urme de cocaină în creierele a două mumii europene ce datează din perioada Renașterii.

Oficial, cocaina a intrat în uzul europenilor în urmă cu mai puțin de două sute de ani, mai exact în anul 1860, odată cu izolarea cocainei alcaloide pure din frunzele de coca, de către chimistul german Albert Niemann. Noile descoperiri indică însă o istorie a consumului de cocaină în Europa cu totul diferită de datele oficiale.

Mai exact, frunze de coca sau un extract din acestea erau folosite de medicii milanezi încă de acum cel puțin 400 de ani. Surprinzător este faptul că acest „remediu” nu apare pe listele oficiale ale medicilor vremii, iar asta ridică mai multe întrebări la care nu se poate răspunde deocamdată, spun cercetătorii italieni.

Descoperirea, detaliată într-un studiu publicat în revista Journal of Archaeological Science, a fost făcută după analiza a două mumii datând din perioada de început a secolului al XVII-lea. Acestea au fost scoase la lumină din cripta aflată în apropierea Policlinicii din Milano, fondată în anul 1456 de către ducele milanez Francesco Sforza.

Ospedale Maggiore di Milano, așa cum era cunoscută policlinica la momentul înființării, reprezenta nu doar unul dintre primele spitale din Europa, ci și unul dintre cele mai moderne după standardele vremii. Iar cripta care a fost construită în imediata apropiere conține rămășițele a peste 10.000 de indivizi, înhumați în perioada secolelor XVI – XVII.

Cum au ajuns frunzele de coca în Europa

Primii europeni care au avut contact cu frunzele de coca au fost conchistadorii spanioli, în secolul al XV-lea. Aceștia au observat nativii sud-americani care le foloseau atât în scop terapeutic, cât și recreativ, și au încercat să aducă frunzele exotice și în Europa. Datele din cronicile vremii susțin însă că acestea nu au făcut față călătoriilor transoceanice, astfel că spaniolii ar fi renunțat rapid la ideea de a le mai comercializa în Lumea Veche.

Această variantă nu mai poate fi susținută, afirmă specialiștii italieni, atâta vreme cât urme de coca, inclusiv igrină, o substanță care se eliberează atunci când frunzele de coca sunt mestecate sau macerate, au fost descoperite în creierele a două cadavre mumificate din cripta spitalului renascentist. Și asta, în condițiile în care astfel de substanțe dispar din organism după câteva luni de la consum.

Faptul că indivizii respectivi proveneau din pătura săracă a comunității milaneze (Ospedale Maggiore di Milano oferea asistență medicală gratuită săracilor) indică, de asemenea, faptul că frunzele de coca erau suficient de ieftine și de accesibile în acea perioadă, pentru a fi distribuite pacienților fără posibilități materiale.

Ipoteza conform căreia cei doi indivizi ar fi consumat frunze de coca fără cunoștința medicilor este una la fel de plauzibilă, afirmă autorii studiului, însă aceasta nu neagă afirmațiile de mai sus ci, dimpotrivă, confirmă accesibilitatea acestora în rândul păturii sărace a societății milaneze. Iar asta nu se traduce decât într-un singur mod, anume că spaniolii au reușit nu doar să transporte frunze de coca în Europa, ci și să le comercializeze peste granițele Spaniei. O istorie complet diferită față de cea oficială.

Cocaina nu era singurul narcotic aparent modern administrat în Renaștere

Un studiu precedent, publicat de aceeași echipă de cercetători în anul 2023, indica prezența unor substanțe puțin cunoscute la vremea respectivă în țesuturile altor nouă mumii descoperite în cripta spitalului amintit. Printre acestea se numărau codeina, noscapina sau papaverina, extracte din opiu folosite și în prezent, cu rol de narcotice, coagulante sau analgezice.

Diferența dintre acestea și nou descoperitele urme de cocaină este faptul că modul lor de folosire, precum și metodele de preparare a diferitelor extracte, s-au păstrat în arhivele spitalului, în timp ce date despre uzul frunzelor de coca lipsesc cu desăvârșire.

O problemă pe care specialiștii italieni speră să o rezolve în anii următori este legată de istoricul comercializării și consumului de coca în Europa. Mai exact, când au ajuns frunzele de coca pe bătrânul continent, cât de departe au fost comercializate și câți europenii au avut acces la ele după descoperirea lor în America Latină.