Despre bacalaureat - fara prea mult Gauss

Despre bacalaureat – fara prea mult Gauss

S-a vorbit foarte mult despre distributia gaussiana a mediilor si notelor de la Bacalaureat. Cred ca din discutie a lipsit un element: bacalaureatul este in mod real un examen care masoara modul in care liceele respecta standarde nationale. Este o problema de incredere: existenta unui bacalaureat, in special in formatul utilizat in Romania sau Franta, denota lipsa de incredere a autoritatilor centrale in capacitatea profesorilor de a evalua corect si obiectiv elevii de-a lungul anilor de liceu.

Daca ar exista acesta incredere nu ar exista bacalaureat. De exemplu, un elev care a obtinut note de trecere patru ani de zile la matematica n-ar mai trebui retestat – a dovedit deja ca stapaneste materia in mod multumitor.

Bacalaureatul a aparut de altfel in contextul in care Napoleon a sesizat lipsa reala de putere in mediul rural a unei birocratii franceze aflate din multe puncte de vedere la nivelul marii. Ideea a fost adoptata si in Romania – ceea ce, in sine, nu e rau, pentru ca statul roman si educatia din Romania erau si sunt intr-o situatie asemanatoare cu cea observata de Napoleon.

Orice alte formule vei auzi – examen de maturitate, test al cunostintelor necesare in viata, traditia sistemului educational romanesc, etc. – sunt „imbracari teoretice” ale subiectului, care nu ating scopul real al bacalaureatului, el fiind mentionat mai sus. Acest examen este un backup, un mecanism de protectie al unui sistem educational nesigur de propria sa calitate sau validitate.

Neincrederea de care vorbeam mai sus s-a extins in alta forma si la facultati. In Romania, prin examenul de licenta se testeaza in principal … profesorii („dumneavoastra, domnule student, ati avut note de trecere toti anii astia, dar de unde stim noi ca au fost pe bune?”).

Gasesc semnificativ din punct de vedere cultural, dar si organizational faptul ca in Statele Unite neincrederea e absenta: nu exista examen de licenta in stil european si nici macar bacalaureat, ci un test de aptitudini pentru liceeni care nu are legatura cu vreo programa scolara, el putand fi dat cu luni bune inainte de incheierea anilor de liceu. (Importanta acestui test a scazut oricum de-a lungul ultimelor decenii).

Ca sa inchei cum am inceput, adica cu Gauss, promotia la bacalaureat ar trebui sa fie 100%, elevii care nu trec acest examen reprezentand:

1. un esec al institutiei de invatamant prin care au trecut (de ce au luat note de trecere patru ani daca nu stapaneau materia?)

2. un indiciu ca subiectele au fost prea grele.

In alte cuvinte, cu cat sistemul romanesc de invatamant e mai performant, cu atat dispunerea grafica a notelor ar trebui sa semene mai putin cu distributia lui Gauss, adica ar exista multe note de 10 si foarte putine sub acest nivel. In contextul in care cei prezenti la examen au obtinut note de trecere ani de zile la materiile respective, o distributie a lui Gauss (sa zicem multe note de 6, mai putine de 4 sau 8, foarte putine de 2 sau 10), indica faptul ca examenul de bacalaureat nu masoara cunostintele dobandite de elevii respectivi in scoala, ci altceva. Ori educatia din liceu nu s-a ridicat la nivelul bacalaureatului (punctul 1 de mai sus), ori bacalaureatul s-a ridicat peste nivelul educatiei din liceu (punctul 2 de mai sus).

Ce observam in practica este ca dificultatea de la punctul 1 de mai sus (licee inadecvate la standardele nationale) este acoperita prin mita si alte metode similare care duc la o marire artificiala a notelor si mediilor. Neincrederea are in continuare rolul si utilitatea sa.

Comenteaza pe Sociollogica

Despre bacalaureat – fara prea mult Gauss

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală