Despre nostalgia comunismului, peronism si spaima de libertate

Exista intr-adevar o nostalgie a timpurilor comuniste? Exista riscul ca aventurieri demagogici sa urce pe creasta valului de frustrari populare si sa primejduiasca intreg edificiul democratic? Sunt castigurile pluralismului reversibile? Ne putem astepta la avansul unor miscari de tip peronist? Am incercat sa raspund la aceste intrebari in interviul dat jurnalistei Melania Cincea de la publicatia bisaptamanala timisoreana „Timpolis” (numarul de joi, 16 decembrie 2010).

Recomand interviul acordat de Bogdan Cristian Iacob pe marginea recentului sondaj IICCMER-CSOP. Competente si sobre, raspunsurile sale lumineaza cauzele, natura si implicatiile actualelor stari de spirit privitoare la ceea ce a fost dictatura comunista.

Cand examinam rezultatele unor sondaje de opinie este bine sa ne reamintim ca ele reflecta emotii si atitudini relativ fluctuante, reactii mai mult sau mai putin spontane, mai mult sau mai putin elaborate.

Sondajele sunt extrem de utile, insa nu trebuie fetisizate. Raportarea cetatenilor Romaniei la comunism nu este nici univoca, nici monocroma. Comunismul a fost, spre a relua formularea istoricului Stefano Bottoni, un ecosistem social, deci a afectat straturi extrem de complexe ale subiectivitatii. Iesirea din comunism, cum scria profesoara Katherine Verdery, a provocat o mutatie axiologica. Cand se prabuseste un intreg sistem de valori este normal sa urmeze deruta, buimacire, stupoare.

Problema se agraveaza in conditiile in care trecutul este considerat o povara inutila, iar confruntarea perioadelor traumatice este privita drept un exercitiu fatalmente partizan, o instrumentalizare politica, nu ca o conditie indispensabila a normalitatii democratice.

In pofida ispitei de a blama democratia pentru toate tensiunile actuale, nu cred ca acesti nostalgici (ori utopici, pentru ca multi, de fapt, nu tanjesc dupa un comunism real, ci dupa unul romantizat) ar dori sa traiasca intr-un regim in care tot ce nu este obligatoriu este interzis.

Nu cred ca exista multi cetateni in lumea post-comunista care sa regrete frontierele inchise, monotonia universalizata, plictisul, cozile, duplicitatea la care eram in fond cu totii condamnati. Libertatea este o conditie care ni se pare de la sine inteleasa atunci cand o avem, ii simtim lipsa insa, psihologic si, uneori, chiar fizic, atunci cand este absenta.

Ne intalnim, cred, cu un fenomen explorat candva de ganditorii Scolii de la Frankfurt, anume teama de libertate (cel care a scris chiar o carte cu acest titlu a fost psihanalistul si ganditorul social Erich Fromm).

In cele cinci landuri din fosta R.D.G. exista o stare de frustrare in raport cu o anumita condescendenta manifestata de cei numiti Wessies (germanii din Vest). Indeosebi intre membrii grupului de varsta trecut de 50 de ani exista si o anxietate motivata de disparitia unor forme previzibile de existenta sociala. Imi amintesc filmul „Goodbye, Lenin” : pentru nu putini subiecti ai statului totalitar existau repere usor identificabile, de la un singur tip de castraveciori murati la cateva tipuri de chifle, mereu aceleasi.

Democratia este, prin definitie, un teritoriu al confruntarii, al controverselor, al polifoniei. Recesiunea economica, traita dramatic in Europa si in Statele Unite, a agravat starile de spirit pesimiste, a ingaduit relansarea vechilor clisee anti-capitaliste. Aceste profetii apocaliptice nu pot submina institutii democratice robuste, dar pot slabi increderea oamenilor in aceste institutii. De aici si importanta dialogului public, a dezbaterilor, a ceea ce se cheama conversatie democratica.

Atunci cand atatia romani spun ca regimul comunist a insemnat aplicarea eronata a unei idei bune, trebuie sa vedem daca ei stiu cu adevarat in ce a constat ideologia marxista. Isi dau ei, oare, seama ca era vorba de o dictatura nu doar politica ori economica, ci de una asupra sentimentelor, gandurilor, emotiilor, nevoilor umane? Cunosc ei care au fost costurile umane ale aplicarii utopiei? Iata, asadar, rolul vital al educatiei si al memorializarii.

Sunt convins ca nu este vorba de o evaluare pozitiva a teￂrorii comuniste, ci mai degraba de minusurile informarii si formarii publice a unei constiinte istorice adecvate.

In 1998 am publicat o carte la Princeton University Press intitulata „Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth in Postcommunist Europe” (a aparut in romaneste in 1999, in traducerea Magdei Teodorescu, la Polirom, cu titlul „Fantasmele salvarii”).

In 2009, editura americana a decis sa o republice, ca editie paperback, considerand ca analizele mele se mentin actuale. Pe scurt, in conditii de profunda debusolare istorica, de deruta valorica, de angoase econoￂmice, se creeaza premise pentru ascensiunea demagogilor, fie ei de extrema dreapta ori de extrema stanga. Acesta a fost sensul peronismului in Argentina (o miscare politica, dar si un partid, ambele legate, in prima faza, de generalul Juan Domingo Peron).

Peronismul nu este un fenomen exclusiv argentinian. Ruinele leniniste pe care le intalnim in plan moral, social, economic in Romania si in celelalte state post-comuniste sunt tocmai solul pe care il utilizeaza aceste miscari populiste. Principalul lor inamic este statul de drept. Populismul etnocentric promoveaza un tip de colectivism primordialist care torpileaza increderea in sine a individului si il i

nvita sasi dizolve subiectivitatea in magma amorfa a adeziunilor de grup. Pe acest fond prospera politicile radicale, formulele pretins magice, care ar rezolva instantaￂneu problemele dificile ale unei atat de exasperante tranzitii. Nu cred ca peronismul in versiunea sa revolutionar-aventurista este un pericol imediat, dar mi-e teama de ceea ce as numi peronismul soft. Acesta poate izbucni in varii ipostaze. Cand Victor Ponta vorbeste de „Scaraotchi de la Cotroceni”, are loc diabolizarea, ad

ica dezumanizarea celui menit sa fie eliminat, sa fie lichidat in efigie. Politica este inlocuita de exorcism (ceea ce este deopotriva amuzant si tragic, tinand cont ca social-democratia veritabila nu se angajeaza in asemenea ritualuri misticoide). Cand unii politicieni condamna imprumuￂturile de la F.M.I. si afirma nonsalant ca ne putem descurca si fara ele, mi-e teama ca intram intr-o zona a iresponsabilitatii, a unor tactici distructive. Pe scurt, reazemul democratiei il reprezinta institutiile, procedurile, statul de drept. Comunismul, ca si fascismul, au reprezentat statul de nedrept (Unrechtsstaat).

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro

Despre nostalgia comunismului, peronism si spaima de libertate

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”