Despre sloganuri și Poliția Română, înainte de 10 august

Ca să ne înțelegem, cu riscul de a supăra, eu susțin UE, cât mai multă UE, adică Uniunea Europeană și instalarea în România a unor standarde europene și nu susțin deloc… exprimari precum cele care sunt la modă în aceste zile. Nu susțin forma, formularea, chiar dacă esența de enervare este legitimă. Nu mi-am propus să fiu neapărat la modă, îmi asum doar părerile mele. Nu mă „predau”atunci când curentul care pare a fi majoritar mătură totul, inclusiv rămășița de nemitocănie care ce a mai rămas în viața publică.

Dacă am ajuns și pe baricada “bună” să vorbim precum senatorul Șerban Nicolae în dialog cu Cosette Chichirău, în parlament, înseamnă că bivolii pesediști și toată baronimea roșie au învins. Nu e toată lumea de acord aici. Unii (Doru Braia de pildă ) îmi explică sau mă acuză de un lucru la care trebuie să reflectez serios, chiar dacă nu îmi convine. El susține că societatea românească „a ajuns unde este astăzi din pricina unor elite care confundă România cu Calea Victoriei”, spune el (eu eram poziționat simbolic pe Calea Victoriei). E interesantă și părerea unuia dintre fondatorii Uniunii pentru Reconstrucția României care initial nu a susținut demersul, dar și-a schimbat părerea.“Am trecut pragul de la care neutralitatea și judecata rece mai sunt posibile. Statul meu e în război cu mine. Eu așa mă simt. Asta mă forțează să aleg între a fi de o parte sau de alta a baricadei, chiar dacă de partea mea se mai luptă și cu sarbacane cu cornete de hârtie și se mai trage și cu praștia în propriul picior. Când am început să simt așa, alegerea a devenit inevitabilă. Ca să descurajez polemicile uzuale, țin să spun că nu cred că am dreptate și nici nu cred că toți trebuie să acționeze ca mine, eu însumi am ajuns greu și cu inima grea aici.” Unde foarte mulți oameni suntem de acord – aceste este cel mai mic numitor comun ale forțelor anti-PSD – este în ce privește inițiativa #fărăpenali.

Chiar dacă domnul Cărtărescu vedea makurtizare într-o înjurătură și mergea la originile expresiei (care ar proveni într-o înjosire a femeii), eu cred că insulta aceea arată doar o radicalizare a unei părți din societate. Corbim de ceva similar în episodul în care Robert de Niro stătea pe scena unei recepții hollywoodiene simandicoase și a avut de transmis, în aplauzele frenetice ale asistenței, doar mesajul Fuck Trump. Nu are legătură nici cu primitivismul, nu are legătură nici cu sexualitatea. Sloganul politic este definit în dicționar drept “o formulă pregnantă, concludentă care exprimă în chip lapidar țelurile politice (…) ale unor grupuri, organizații sau o problemă de actualitate.

Deci, poate fi sloganul sau crezul unui fringe politic, al unui grup radicalizat pentru că e scos din minți efectiv de modalitatea în care se petrec lucrurile cu cei de la putere și urăște intens, cu pasiune. Bizar, epoca Adrian Năstase și chiar a lui Ion Iliescu nu a cunoscut așa o emoție revărsată de la Mineriade sau din vremea Pieței Universității. Am avut nevoie de manifestarea puterii în varianta Teleorman și de circul cu trei premieri (la pachet cu Belina) pentru a se trezi o pătură neactivată electoral de obicei…

A trebuit cinismul cuiva de tipul Darius Vâlcov – care nu pleacă automat din funcția publică după condamnare și poveștile lui cu tablouri, ci își bate în cuie turul pantalonilor de jilțul guvernamental, explicându-ne despre autostrăzi. Dincolo de exprimare, susțin categoric orice demers democratic de rezistență la actuala putere, care, așa democratic instalată cum e, se dovedește a fi o catastrofă pentru România. Chiar cei care au votat PSD nu au votat pentru măcelărirea legilor justiției, în cea mai mare parte. Am protestat în stradă, cu familie cu tot. Urmăresc aprobările de mitinguri pentru #Rezist. Sper să se strângă o mare masă de oameni pe 10 august, cu zecile de mii.

Cât despre Poliția Română, subiectul înrudit, părerea mea care momentan este neștearsă și în topul recenziilor online:

“De la coruptia măruntă până în vârful ierarhiei, de la un secretar de stat din MAI care negocia șpaga cu un om de afaceri în parcarea ministerului până la ultimele scandaluri, trecând prin infiltrarea de la fostul UM 0215, Poliția Română nu este astăzi ce ar trebui să fie, adică o forță imparțială politic, care să ajute la înfăptuirea legii. Lipsa de verticalitate de la vârf se resimte până în ultima comună. Treziți-vă!!!”. Nu am fost, precum alți internauți, raportat la Facebook, alminteri declar public că orice manevră în acest sens se va lăsa cu un proces și voi atrage răspunderea inclusiv patrimonială a celor care vor fi tentați să semneze documente oficiale în acest sens.

Am dat acea stea pentru mai multe lucruri. Am făcut vorbire de scandalul cu Fătuloiu (promovat pe urmă să ne reprezinte în Italia după ce l-a invitat pe mituitor în birou), despre utilizarea fondurilor informative ale UM0215 nu am amintit decât voalat, despre catastrofala politică de resurse umane nu am vorbit. Sunt ordine în MAI care nu au fost publicate în trecut în Monitorul Oficial și nu sunt publice și totuși au fost aplicate, nu e o coincidență nici că Direcția a IV-a a Securității a fost pusă în acest minister, nu e o coincidență nici că s-au luptat și au picat trei miniștrii în mai puțin de o lună când să fie vorba de un nou șef la UM 0215 care să înlocuiască “puiul vulpii” cum era cunoscut șeful de acolo.

Și cine sunt opozanții acestei manifestări? Probabil că nu vă surprinde dacă vă spun că între altele este vorba de Georgiana Arsenie, jurnalist Sputnik, acel Sputnik care îl venerează pe Putin. Ea spune așa, că cetățenii care au reacționat sunt o catastrofă:

Şi, surpriză! Ziua mult dorită a venit. Sub forma unui Audi cu număr de Suedia, cu o înjurătură la adresa Partidului Social Democrat. Nu am simpatii politice — pentru mine, Vladimir Putin este unicul lider al acestei lumi şi cel mai bun preşedinte — dar grosolănia de care a dat şi dă dovadă întreaga societate românească în aceste momente este catastrofală.

Poliția Română, pe de altă parte, în termeni de PR, a comis eroarea pe care nu trebuie să o faci niciodată – ca autoritate a statului a intrat cu picioarele înainte într-un scandal politic. Urările de bine destinate palierului politic s-au întors precum un bumerang asupra paginii de Faceboo Poliția Română. Pagina a ajuns în timp record la un rating de 1,2 stele din 5 posibile. Cetățeanului i-au fost luate plăcuțele care circulau în deplină legalitate, așa cum a anunțat Ambasada Suediei, inflamând dincolo de 1.000.000 de vizualizări fapta respectivă. O mai bună reclamă pentru mitingul de pe 10 august nu aveau cum să facă nici plătiți.

Acțiunea ulterioară a unor purtători de epoleți a fost la fel de catastrofală. Unii au rugat în sistem să primească review-urilor maxime de 5 stele, fiind raportați chiar de unii colegi de-ai lor. Să te ocupi la serviciu cu astfel de lucruri este special. Alții, mai ascunși, s-au apucat să raporteze oameni profitând de faptul că oricine, chiar și un profili fals poate raporta un review. Nu îmi dau seama exact cum îl poate și bloca un reviewer, cet este că zeci de oameni care între timp au o comunitate pe Facebook au pățit. Aliminteri față de susținerile Poliției că nu au fost ei de vină (știau și au menționat chestiunea că oricine poate…) o fată le-a răspuns simplu rugându-i sa vină să explice acest lucru și cetățenilor care s-au coalizat în acea comunitate.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro