Devine Mugur Isarescu un super-premier sau doar inteleptul statului roman? Hibele proiectului de lege care infiinteaza Comitetul pentru Supravegherea Macroprudentiala

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu va deveni seful unei noi institutii a statului roman, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, daca proiectul de lege propus de guvern va fi votat de Parlament. Comitetul poate recomanda Guvernului sa ia masuri pentru mentinerea stabilitatii financiare, iar Guvernul „trebuie sa adopte masurile corespunzatoare”. Criticii proiectului au protestat fata de aparitia unui supra-guvern care va avea un cuvant greu de spus in politica fiscala, de exemplu, fara sa dea insa socoteala in fata nimanui (Parlament sau alegatori). Exista insa o problema in proiectul initiat de Guvern: nu exista nici o sanctiune prevazuta pentru cazul in care Executivul ignora recomandarile comitetului condus de guvernatorul BNR. Cu alte cuvinte, un proiect de lege „castrat” inca de la nastere.

• Ce puteri reale va avea Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala

De altfel, chiar ministrul finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat ca Executivul nu este obligat sa aplice recomandarile Comitetului, chiar daca este obligat sa le ia in considerare. „E un comitet care emite recomandari de care guvernul sau celelalte structuri ale statului, in mod normal, sunt obligate sa le ia in considerare, nu neaparat sa le aplice. In lege spune clar ca, in situatia in care aceste recomandari nu pot fi aplicate, se argumenteaza de ce acest lucru nu este posibil si este decizia guvernului. Este si cazul Consiliului Fiscal, care emite o opinie pe care guvernul este obligat sa o ia in calcul, nu sa o si aplice. Daca am argumente care arata clar ca nu este nevoie sa aplic ceea ce acest Consiliu emite ca recomandare, nu se aplica”, a explicat, sambata seara, ministrul, la Antena3, citat de Mediafax.

Altfel spus, Comitetul emite „recomandari si avertizari”, Guvernul trebuie sa le ia in seama, dar nu trebuie neaparat sa le si puna in aplicare. Dupa cum recunoaste ministrul, la fel face si Consiliul Fiscal. Emite o opinie care ar putea sau nu sa fie luata in considerare pentru punerea ei in aplicare. In aceste conditii, de ce ar mai fi nevoie de inca un entitate, pe langa Consiliul Fiscal, care sa aiba rolul de a transmite recomandari?

Proiectul de lege a fost initiat de Ministerul Finantelor si aprobat pe 22 iulie. Acum, dupa doua saptamani de la aprobare, ministrul finantelor spune ca noua structura va emite recomandari si avertizari care nu au caracter obligatoriu in vederea aplicarii.

Interesant este ca presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, se arata revoltat de acest proiect de lege, chiar daca a fost initiat si aprobat de ministrii din partidul pe care il conduce. „Nu pot noua oameni, indiferent cat ar fi de buni si de bine intentionati, sa decida tot, deasupra Guvernului, a Parlamentului (…). Asa ceva nu se poate (…) Eu ce sa inteleg, ca nu mai exista Guvern, Parlament, Presedintie?”, a afirmat presedintele interimar al PSD, joi, 30 iulie, la Antena 3. Daca seful principalui partid de la guvernare se pronunta impotriva, cata sustinere va avea acest proiect in Parlament?

De ce este considerata noua structura un supra-guvern? Potrivit proiectului, organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri care nu sunt remunerati pentru activitatea lor: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei; presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. Altfel spus, majoritari in consiliul general vor fi reprezentantii BNR. Si directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar va participa la sedintele Comitetului, insa nu va avea drept de vot. Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, in caz de egalitate de voturi, presedintele are vot decisiv. Presedintele va fi seful BNR. La cum arata structura acestui consiliu, deciziile vor fi luate de cele mai multe ori asa cum doresc reprezentantii BNR.

Comitetul pentru Supravegherea Macroprudentiala va elabora strategia privind politica macroprudentiala, va emite recomandari si avertizari pentru prevenirea si diminuarea riscurilor la adresa stabilitatii sistemului financiar national, va monitoriza implementarea acestora etc. Institutiile care vor primi aceste recomandari sun BNR, ASF si Guvernul. Presedinte comitetului va trebui sa prezinte Parlamentului un raport anual, pana pe 30 iunie a anului urmator.

Proiectul prevede ca BNR, ASF si Guvernul „trebuie sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati”. Pe de alta parte, destinatarii recomandarilor trebuie sa informeze Comitetul si sa furnizeze „o justificare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri”. Iar daca recomandarile nu au fost aplicate prin masuri corespunzatoare, nu se intampla nimic. „In cazul in care Comitetul constata ca nu s-a dat curs recomandarii sale sau destinatarii nu au justificat in mod adecvat lipsa lor de actiune, acesta informeaza, in conditii de stricta confidentialitate, destinatarii”, se arata in proiect. Exact ca in cazul Consiliului Fiscal, ale carui opinii sunt foarte rar luate in considerare de Guvern. Dar daca exista un Consiliu Fiscal, de ce ar mai fi nevoie si de Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala?

Proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in data de 30 octombrie 2014, insa a fost aprobat de Guvern dupa noua luni, pe 22 iulie 2015.

• Puterea simbolica a Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala

Si atunci, ce are in plus noua structura fata de Consiliul Fiscal?

Dincolo de componenta radical diferita fata de deja existentul Consiliu Fiscal, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala are o incarcatura simbolica mai mare: e condus de guvernatorul BNR. In acest moment, guvernator este Mugur Isarescu, omul a carui cota de incredere e constant mai mare decat cota de incredere a oricarui politician roman.

Experientele ultimilor ani au aratat ca Isarescu poate juca un rol major pe scena politica prin pozitionarile sale. Ultimul exemplu este legat de noul Cod Fiscal, sustinut de Guvernul Ponta si trimis Parlamentului pentru reexaminare de presedintele Iohannis. Mugur Isarescu a avut cateva declaratii dure impotriva Codului Fiscal, iar declaratiile sale sunt folosite acum de tabara adversarilor noului Cod Fiscal.

Ei bine, aceasta incarcatura o va avea si noul organism ce va fi condus de Mugur Isarescu. Practic, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudentiala nu va putea impune legi sau ordonante de urgenta, dar va putea seta agenda publica in directia dorita.

• Ce se poate intampla cu proiectul de lege

Proiectul de lege a fost initiat de Ministerul Finantelor si a fost asumat de Guvern, care l-a trimis spre dezbatere in Parlament. Din acest moment exista cateva scenarii:

1. Parlamentul adopta proiectul Guvernului fara modificari, presedintele Iohannis il promulga, si Comitetul va fi infiintat cu puterile si limitarile descrise mai sus

2. Parlamentul adopta proiectul Guvernului cu modificari. Modificarile pot fi de doua feluri: a) Vor spori puterile Comitetului prin includerea de sanctiuni la adresa institutiilor care nu respecta recomandarile noii institutii (putin probabil, pentru ca asta inseamna ca parlamentarii vor fi de acord cu scaderea propriilor puteri); b) Vor micsora puterile Comitetului

3. Majoritatea parlamentara nu va socoti acest proiect suficient de important pentru a-l pune pe agenda, si proiectul va fi amanat fara un termen realist.