​DEZBATERE PUBLICA Merita demolate cladirile vechi de pe Calea Calarasilor pentru largirea strazii din centrul Bucurestiului?

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, vrea sa aloce in bugetul primariei pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru largirea Caii Calarasilor. Artera se afla in centrul Capitalei, iar pe portiunea intre strada Popa Nan si Piata Corneliu Coposu are doar o banda pe sens, ocupata de linia de tramvai. Linia de tramvai e veche si neintretinuta, la fel si carosabilul, si in mod clar trebuie reabilitate. Largirea insa presupune in mod logic demolari, iar pe ambele parti ale strazii sunt peste 65 de cladiri monument istoric, carora li se adauga si cladirile vechi care nu au acest statut, dar care dau impreuna valoarea si farmecul strazii. Intreaga zona este protejata, scopul fiind tocmai conservarea ei.

Calea Calarasilor – februarie 2018

Demolarea cladirilor ar insemna pierdere unei mosteniri extraordinare, dar si destructurarea zonei. Proiectul a mai fost discutat si in urma cu peste 10 ani, atunci discutandu-se demolarea cladirilor de pe partea dreapta, pe sensul Piata Unirii spre Piata Muncii, pentru largirea strazii, insa s-a renuntat la el. Reamintim ca in paralel cu Calea Calarasilor se afla doua artere majore, ca alternativa: bd. Decebal- bd Unirii si bd. Pache Protopopescu – bd. Carol.

Monumente Calea Calarasilor

Ca tendinta, in marile capitale europene, pentru rezolvarea problemelor de trafic nu se mai folosesc asemenea solutii (largiri strazi, construirea de pasaje in centrul orasului, incurajarea traficului spre centru) inca de acum 50-70 de ani, metropolele fiind axate pe restrictionarea traficului in zona centrala, inclusiv prin intermediul unei taxe, imbunatatirea transportului public si amenajarea de piste pentru biciclete. Miza este descurajarea transportului cu masina personala pentru reducerea poluarii, una dintre cele mai grave probleme care macina lumea contemporana.

Un exemplu despre ce se poate intampla avem pe strazile Buzesti si Berzei, unde primarul Sorin Oprescu a ras recent cladirile de la strada, o parte monumente istorice, inclusiv Hala Matache. Operatiunea a fost comparata cu demolarile din timpul lui Nicolae Ceausescu.

Hotnews.ro a intrebat Primaria Capitalei, consilieri generali, dar si specialisti, ce parere au despre acest proiect:

Intr-un raspuns transmis HotNews.ro, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca proiectul nu este batut in cuie, studiul de fezabilitate urmand sa stabileasca daca se va largi strada, daca se va demola/translata ceva si in ce conditii.

„Primaria Municipiului Bucuresti nu are si nu isi propune sa demareze proiecte menite „sa darame” monumetele istorice sau prin care sa aduca atingere valorilor istorice si arhitecturale ale Capitalei. In conditiile in care una dintre cele mai grave probleme ale Capitalei o reprezinta traficul rutier, va facem cunoscut faptul ca Municipalitatea are ca prioritate identificarea unor solutii viabile pentru fluidizarea traficului rutier. Pentru aceasta PMB are in vedere o serie de masuri precum dezvoltarea de proiecte de reconfigurare urbana in zonele cele mai aglomerate din Capitala, construirea de parcari subterane si supraterane si innoirea parcului auto RATB. O astfel de zona avuta in vedere este si Calea Calarasi care reprezinta un punct rosu in trafic, cu ambuteiaje cauzate de trecerea de la trei benzi de circulatie pe sens, la doua, sau chiar una pe anumite portiuni. O alta problema stringenta o reprezinta linia de tramvai de pe aceasta artera care nu a mai fost modernizata din anii ’80.In aceste conditii, Primaria Municipiului Bucuresti a propus alocarea sumei de 175.000 lei pentru realizarea Studiului de Fezabilitate „Supralargire Calea Calarasi -bulevardul Coposu (Strada Sfanta Vineri-Soseaua Mihai Bravu)”. Va informam astfel ca realizarea unui studiu de fezabilitate presupune indicarea rentabilitatii si a posibilitatilor tehnice de a realiza un proiect, in functie de care Municipalitatea va decide care este solutia optima pentru descongestionarea traficului in zona, fiind luata in calcul inclusiv instituirea sensurilor unice, fara a aduce atingere zonei istorice Calea Calarasi si fara a se lua in calcul demolarea monumentelor istorice”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei.

Roxana Wring, consilier general USR, membru in comisia de urbanism a Consiliului General: „Solutia supralargirii Caii Calarasi nu isi va atinge scopul asumat oficial, si anume, decongestionarea traficului bucurestean. Numeroase studii realizate de experti straini arata ca largirea unei artere de circulatie nu face decat sa atraga si mai mult trafic. Nu numai ca nu rezolvi problema, ci o agravezi. Este una din axiomele urbanismului modern despre care doar „specialistii” de la Primaria Capitalei nu au aflat inca! Supralargirea Caii Calarasi va insemna exproprieri si demolari, adica, distrugerea cartierului istoric. Pentru cei care nu stiu, in aceasta zona se afla apoximativ 50 de imobile monument istoric, imobile care fie vor fi demolate, translatate, sau vor ramane stinghere intr-un cartier desfigurat de elanul modernizarii lucrative ce va urma. Distrugerea Halei Matache ar trebui sa fie un semnal de alarma. Solutiile pentru traficul bucurestean vin din modernizarea transportului public, din investitii reale in proiecte de infrastructura, nu in operatiuni de PR. Zonele protejate trebuie readuse la viata. Avem nevoie in Bucuresti de adevarate proiecte de regenerarea urbana in zona centrala, nu doar interventii la trotuare, borduri si mobilier urban, ci consolidari, restaurari de fatade, crearea unor spatii publice si pietonale de calitate, revigorarea comertului stradal, refacerea spatiilor verzi. USR se va opune cu cu toate armele legale proiectului de distrugere a cartierului Calarasi”.

Catalin Deaconescu, consilier general PNL: „Categoric suntem impotriva distrugerii patrimoniului Capitalei si a destructurarii tesutului istoric. Nu sunt convins ca supralargirea Caii Calarasi va rezolva intr-o oarecare masura situatia traficului. O asemenea masura nu se poate lua fara un proces amplu de dezbatere publica si de consultare a locuitorilor zonei afectate, din zona Calarasi, unul din ultimele cartiere care si-a pastrat elementele care ii dau statutul de cartier. Pot fi gasite alternative, de exemplu, introducerea unui sens unic, de la lntersectia cu Str. Matei Basarab pana la intersectia cu strada Mantuleasa. De asemenea, PMB sa se decida: incurajeaza fluenta in trafic, deci incurajeaza cetatenii sa-si foloseasca masinile proprii sau incurajeaza dezvoltarea transportului in comun, descurajand deplasarile cu mijloace proprii”

Serban Sturdza, presedintele Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania: „Eu am crezut ca s-a terminat cu operatiile astea radicale in perioada lui Nicolae Ceausescu si am crezut ca Berzei-Buzesti, pe care l-am trait impreuna, a fost ultimul accident de proportii din Bucuresti. Zic accident, fiindca pana acum nu s-a justificat si nu s-a dovedit ca intr-adevar aceasta diametrala este atat de utila cum s-a spus sau ca s-a degrevat circulatia N-S de pe Magheru si Calea Victoriei. In schimb, un cartier a fost desfigurat si o sa vedem ce se intampla in continuare. Iata ca exista acum un studiu de fezabilitate,care este prevazut in bugetul Primariei Capitalei pe anul 2018, si care se cheama „Supralargire Calea Calarasilor”. Pozitia asta cu supralargire ne-a mirat fiindca anunta incet-incet o opratie foarte importanta care se va desfasurat intr-un tesut urban partial desfigurat. Si pentru ca noi nu avem la ora asta informatii suficiente, am cerut in mod oficial aceste informatii si asteptam sa vina”. Declaratia a fost facut in cadrul unei dezbateri publice organizate de OAR Bucuresti saptamana trecuta.

Edmond Niculusca, presedintele ARCEN, o asociatie care militeaza pentru protectia patrimoniului construit si care face inventarul zonelor protejate din Capitala: „Inainte de a demara un studiu de fezabilitate privind largirea Caii Calarasilor, cred ca e foarte important sa fie facuta o diagnoza a starii patrimoniului construit din zona. Artera Calea Calarasilor este zona construita protejata, numara zeci de imobile monument-istoric, asadar se bucura de o larga protectie prin lege. E inacceptabil sa se demareze orice proiect de largire (care va insemna demolari) fara un studiu istoric si fara o diagnoza a zonei. ARCEN a inventariat deja in acest weekend cele peste 200 de imobile care se afla in zona protejata Calea Calarasilor, specialistii care lucreaza la proiectul Catalog Bucuresti, analizeaza datele colectate si vom face publice toate informatiile in cel mult 10 zile. Inventarul zonei istorice Calea Calarasi va da o prima imagine a starii tesutului construit istoric. Argumentul ca e mizerie, ruina, dezolare in zona nu e bazat pe date clare, e doar o parere. Vom stii mai bine care e situatia, dupa publicarea datelor￢.

Despre Buzesti-Berzei si Hala Matache

Diametrala Buzesti Berzei Uranus este unul dintre cele mai controversate proiecte realizate de Primaria Capitalei. Lucrarea a inceput in decembrie 2009 si a fost finalizata in ianuarie 2014, valoarea investitiei fiind de circa 160 milioane de lei/35 milioane de euro. Societatea Civila a acuzat municipalitatea ca a demolat mai multe cladiri monument istoric ilegal, noaptea sau in weekend, la fel ca rechinii imobiliari, iar Oprescu a fost comparat cu Ceusescu cand a demolat cartierul Uranus. In plus, Planul Urbanistic Zonal in baza caruia s-a construit acest proiect a fost anulat de instanta de Asociatia Salvati Bucurestiul.

Pentru construirea acestui drum au fost demolate 90 de case, printre care si cladiri monument istoric si au fost expropriate circa 1000 de persoane.Cea mai importanta cladire demolata pentru construirea acestui drum a fost Hala Matache. Cladirea a fost demolata in martie 2013, dupa lasarea noptii si pe cod portocaliu de ninsoare. Primarul Oprescu a promis ca o va reconstrui pe alt amplasament insa acest lucru nu s-a intamplat nici pana in prezent. Alte doua cladiri importante puse la pamant au fost Berzei 81 si 89. Si in cazul acestora, edilul a promis ca le va reconstrui insa pana acum acest lucru nu s-a intamplat.

Berzei 81, cladire demolata pentru construirea bulevardului

Berzei 89, cladire demolata pentru construirea bulevardului

Hala Matache, cladire demolata pentru construirea bulevardului