Dezvăluiri din spatele negocierilor cu Comisia Europeană pe una dintre măsurile cu care Guvernul crede că va reduce evaziunea fiscală: „Ar fi mai degrabă o surpriză să accepte”

România se află în plin proces de negociere cu Comisia Europeană pentru introducerea mecanismului de taxare inversă a TVA la legume, fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte, acestea fiind sectoare considerate cu risc ridicat de fraudă. Însă șansele ca autoritățile de la Bruxelles să autorizeze acest mecanism solicitat de România pentru reducerea evaziunii fiscale sunt destul de reduse, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale. Potrivit acestora, ar fi, „mai degrabă o surpriză” aprobarea taxării inverse pentru cele patru domenii.

Pe 21 august 2025, România a transmis oficial Comisiei Europene o solicitare de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, solicitând autorizarea aplicării taxării inverse pentru livrările din aceste domenii, a transmis Ministerul Finanțelor la solicitarea HotNews. 

Mecanismul presupune ca obligația de plată a TVA să fie transferată de la furnizor la beneficiar, reducând astfel riscurile de fraudă fiscală. Este o măsură pe care autoritățile o consideră esențială pentru combaterea evaziunii fiscale și a pierderilor semnificative de TVA din aceste sectoare.

De ce există riscul ca Bruxelles-ul să se opună

„Suntem sceptici că vom primi un răspuns favorabil din partea Comisiei Europene”, au precizat surse guvernamentale.

 „Poziția Comisiei este foarte dură, în discuții au spus că nu mai vor să acorde taxări inverse”, au mai declarat sursele citate. Potrivit  acestora, un motiv este că România beneficiază deja de acest mecanism la unele produse, încă de câțiva ani.

România aplică deja, temporar, până pe 31 decembrie 2026, taxare inversă pentru câteva sectoare cu risc ridicat de fraudă: livrarea de deșeuri, pentru material lemnos, livrarea de imobile, certificatele de gaze cu efect de seră, cereale, energia electrică și gazul natural, telefoane mobile, laptopuri, console de joc.

Când va fi luată decizia

Termenul de soluționare a cererii este de opt luni de la data primirii acesteia de către Comisia Europeană, conform prevederilor europene. Astfel, o decizie va fi luată în cursul anului 2026, a transmis Ministerul Finanțelor. Cele opt luni expiră în această această primăvară.

Întrebat dacă mecanismul ar putea fi introdus chiar de anul acesta, Ministerul Finanțelor precizează că nu poate anticipa poziția Comisiei Europene. Potrivit procedurii, Comisia trebuie fie să prezinte Consiliului Uniunii Europene o propunere de aprobare a derogării, fie, în cazul unui refuz, să comunice oficial obiecțiile sale.

Chiar și în scenariul unui aviz favorabil din partea Comisiei, implementarea taxării inverse în România depinde de aprobarea Consiliului Uniunii Europene, pas obligatoriu înainte ca măsura să poată fi transpusă în legislația națională.

În ce sectoare se mai aplică taxarea inversă în România și până când

În România există discuții despre aplicarea generalizată a taxării inverse pentru TVA, unul dintre susținătorii ei fiind avocatul Gabriel Biriș. Aceste discuții au loc în condițiile în care România are cel mai mare deficit de încasare de TVA din Uniunea Europeană, așa – numitul gap de TVA. Potrivit datelor Comisiei, deficitul de încasare de TVA al României este în jur de 30%, în condițiile în care media în UE este de 9,5%.

România nu poate aplica taxare inversă generalizată fără aprobarea Comisiei. Însă, regulile Uniunii Europene privind TVA nu prevăd aplicarea pe scară largă a taxării inverse, ci doar pe domenii specifice unde există risc ridicat de fraudă. 

Comisia poate permite derogări speciale care trebuie justificate ca măsuri temporare și strict necesare. Astfel, la nivel european, taxarea inversă este văzută ca un instrument de avarie, nu ca o soluție de durată.

Ce este taxarea inversă

Taxarea inversă este un mecanism special de aplicare a TVA prin care obligația de plată a TVA nu revine vânzătorului, ci cumpărătorului, adică beneficiarului, spre deosebire de sistemul obișnuit de taxare. În mod normal, vânzătorul facturează TVA, încasează TVA de la client, apoi o virează statului.

Mecanismul de taxare inversă este o măsură care transferă răspunderea pentru plata finală a TVA-ului la bugetul de stat de la vânzător la client.

„Taxarea inversă reprezintă o modalitate de simplificare a plății taxei pe valoare adaugată. Prin aceasta nu se efectuează nicio plată de TVA între furnizorul/prestatorul și beneficiarul unor livrări/prestări, acesta din urmă datorând, pentru operațiunile efectuate, taxa aferentă intrărilor și având posibilitatea, în principiu, să deducă respectiva taxă”, se arată într-un document al ANAF.

Taxarea inversă este considerată utilă în eliminarea fraudelor de tip firme-fantomă și a celor de tip „carusel”, deoarece dispare mecanismul prin care se fură TVA-ul încasat. „E ca și cum ai o conductă pe care circulă foarte mulți bani, la care unii au dat gaură și fură. Taxarea inversă e ca un robinet care închide conducta. Circulă doar înregistrări contabile”, a explicat Gabriel Biriș într-un interviu pentru HotNews.