Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate

Conotația relației dintre România și Moldova s-a înrăutățit înainte de finele anului 2019. Demiterea guvernului Maiei Sandu, pe 12 noiembrie, le-a permis Socialiștilor pro-ruși să promoveze un guvern alternativ, neconvingător în propulsarea reformelor promise Uniunii Europene (UE), dar serios față de angajarea cu Rusia. Tot în luna noiembrie, pe malul drept al râului Prut, ca urmare a scufundării Social-Democraților în România, fosta opoziție preia conducerea executivului – Partidul Național-Liberal (PNL), deși în condiții de majoritate parlamentară fragilă (Digi24, 4 Noiembrie 2019). Cunoscut pentru amiciția politică cu liderii blocului politic moldovenesc ACUM, premierul român și lider al PNL Ludovic Orban pare rezervat față de schimbarea de guverne în Moldova. Astfel, sporește cererea pentru exigență față de procesele politice moldovenești, iar tonul calm, aplicat în ultimii 9 ani, gradual capătă severitate (IPN, 3 Decembrie 2018).

Se întrevede intenția clară a oficialilor români de a utiliza propria asistență financiară, alături de cea europeană, ca modalitate pentru a constrânge autoritățile moldovenești în domeniul reformelor critice, desemnate pentru cimentarea statului de drept. Cu alte cuvinte, conglomeratul politic dirijat de către premierul român Orban se pronunță în favoarea unor principii de condiționalitate “strictă” (MAE.ro, 5 Decembrie 2019), până acum niciodată invocate explicit. Acest lucru semnalizează o voință politică puternică de a termina faza abordărilor blânde și cooperante, comune pentru fosta guvernare dominată de către Social-Democrații români.

În perioada 2016-2019, anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc a contat pe susținerea Partidului Social Democrat fie manifestată de la București sau direct din instituțiile europene. Totodată, din cauza indulgenței PSD-ului la acordarea asistenței românești (granturi și împrumuturi) a fost subminată adițional condiționalitatea exercitată de către UE. Indiferența exprimată de guvernanții români în ultimii trei ani a contribuit la menținerea unui regim demolator al statului de drept pe malul stâng al Prutului. De aceea, transferul către un dialog mai asimetric, în care partea română este mai solicitantă, poate fi justificat. Astfel, pot fi corectate dezechilibrele introduse de contactele informale ale fostelor partide ale puterii implicate în corupție – PSD în România și PDM în Republica Moldova.

Scepticismul României versus guvernul înființat de Socialiștii moldoveni

Critica împotriva guvernului administrat de Ion Chicu (3DCFTAs, 27 Noiembrie 2019), deductibilă din discursul oficialilor români, constă din câteva raționamente semnificative. Poziționarea negativă față de guvernul minoritar de la Chișinău, pe de o parte, este forțată de admirația, vizibil partizană, față de activitatea scurtă a ex-premierului moldovean Maia Sandu. Pe de altă parte, doza de intoleranță rezultă din preferințele geopolitice ale Socialiștilor, afiliați președintelui Igor Dodon, care dirijează noul guvern. Adițional, majoritatea membrilor guvernului moldovean au un trecut strâns legat de Partidul Democrat, cu care Social-Democrații români au cooperat prolific. Prin urmare, antagonismele din politica internă românească traversează frontierele naționale și prind contur în relațiile interstatale.

Maturizarea dialogului dintre București și Chișinău a cunoscut trei ipostaze, care s-au perindat în acest an, inclusiv sub influența evoluțiilor politice din ambele țări.

Până în luna iunie 2019 a durat prima fază, când PSD-ul evita orice evaluare critică a reformelor desfășurate în Moldova de către Partidul Democrat. În pofida imaginii toxice a regimului oligarhic moldovenesc, partea română și-a menținut intactă “susținerea parcursului european” moldovenesc, pe durata președinției rotative în cadrul UE (MFA.gov.md, 18 Februarie 2019). Nu au fost formulate solicitări pentru avansarea calității și respectiv credibilității reformelor în Moldova.

Cea de-a doua fază a durat între 14 iunie și 12 noiembrie, oficialii români au recunoscut aportul său la gestionarea crizei politice din Moldova, soldată cu debarcarea Democraților de la putere. Mai mult decât atât, România a promovat necesitatea deblocării asistenței financiare a UE și reluarea altor relații cu UE (Presidency.ro, 2 Iulie 2019). Chiar dacă aliații politici de la Chișinău au fost lipsiți de putere, Social-Democrații români au recunoscut legitimitatea noului guvern și au menținut logica asistenței pentru Moldova neschimbată (MAE.ro, 21 Iunie 2019).

Debutul fazei terțe a demarat începând cu votul de neîncredere contra Maiei Sandu, din 12 noiembrie, și după aceasta. În fond, desfacerea coaliției ACUM-PSRM a discreditat prin anticipare noul guvern, format de către Socialiști cu ajutorul Democraților. Retorica critică față de noul premier, pe care insistă ACUM și ex-premierul Sandu a găsit ecou larg în diverse capitale europene, în exteriorul României. Din acest considerent, guvernul lui Ion Chicu este nevoit să utilizeze toate resursele pentru a combate informația critică și multiplele dubii legate de intențiile reale de reformă.

Pragmatism pentru “resurse” și „solidaritate”

Atât în timpul interacțiunilor diplomatice bilaterale moldo-române, cât și în desfășurarea afacerilor europene, România scoate în evidență relația de cauzalitate între schimbarea de guverne la Chișinău și probabilitatea unor reforme credibile. Prima afișare a atitudinii critice față de Socialiști și executivul de la Chișinău dependent de aceștia, a avut loc la reuniunea ministerială a OSCE. Partea română a punctat că schimbarea politică din țara vecină a provocat “probleme”. Indirect, PSRM este considerat autorul acestor “probleme”, care afectează “reforma justiției” și este în detrimentul “intereselor pe termen mediu și lung” ale țării și cetățenilor (MAE.ro, 5 Decembrie 2019). Dosarul moldovenesc a fost abordat de către șeful diplomației române Bogdan Aurescu în discuțiile cu Germania (MAE.ro, 9 Decembrie 2019) și Finlanda (MAE.ro, 10 Decembrie 2019).

Deși ex-premierul Maia Sandu a învinuit guvernul lui Ion Chicu de eșecuri în politica externă (Tribuna, 11 Decembrie 2019) și un dialog deteriorat cu Kievul și Bucureștiul, realitatea arată diferit. Ministrul moldovean de Externe Aureliu Ciocoi a respins orice fel de mișcare opusă înțelegerilor existente cu Bucureștiul și solicită aprofundarea parteneriatului strategic, de care sunt legate alocații financiare (MFA.gov.md, 5 Decembrie 2019).

Chiar dacă Socialiștii pro-ruși coordonează mișcările Guvernului, aceștia nu renunță la pragmatism în raport cu România, dar și cu Ucraina, cu care premierul Chicu a discutat despre eventualitatea creării unei zone de liber schimb comune (Gov.md, 12 Decembrie 2019). În paralel, datorită medierii Comunității Energetice și a Comisiei Europene, au fost agreate principiile de solidaritate pentru acordarea de asistență la aprovizionarea Moldovei cu gaze naturale, ca parte a unui memorandum de înțelegere moldo-ucrainean în domeniul securității energetice (Comunitatea Energetică, 13 Decembrie 2019). Prin asemenea mișcări, autoritățile de la Chișinău încearcă să păstreze un echilibru pe plan extern, deoarece orientarea estică va deveni extrem de vizibilă în 2020, când în Moldova va fi celebrat anul Rusiei (Deschide.md, 23 Septembrie 2019).

Condiționalitate strictă, de acum încolo

Oficialii români sunt determinați să recurgă la condiționalitatea europeană pentru a doza, și restricționa în caz de necesitate, propriile resurse financiare pompate către Moldova. Cel puțin declarativ, Guvernul lui Ludovic Orban pune accent atât pe evaluarea instituțiilor democratice din Moldova, cât și pe gradul de apropiere de UE, atunci când se referă la viitorul asistenței financiare.

În fond, România optează pentru o strictețe maximă în operarea sprijinului financiar românesc, dar și cel european. În cadrul primei întrevederi a Consiliului de Afaceri Externe al UE, de la intrare în funcție a noii Comisii Europene, diplomații români au evidențiat 4 principii pe care trebuie să se bazeze abordarea față de Moldova și care implică pre-condițiile politice și reorientarea banilor de la autoritățile centrale către alte categorii de beneficiari (MAE.ro, 9 Decembrie 2019).

Primul principiu constă în „monitorizarea atentă și strictă” a gradului de îndeplinire a angajamentelor față de UE, dar înainte de toate a Acordului de Asociere. Condiționarea asistenței financiare, laolaltă cu cea a sprijinului politic, în funcție de avansarea reformelor – reieșind din evidențe clare nu și declarații – reprezintă al doilea principiu. Reorientarea asistenței către proiecte în interiorul Moldovei, dar destinate valorilor europene și interconectării cu UE, formează al treilea pilon al mecanismului de condiționalitate strictă. În fine, cel de-al patrulea principiu rezidă în menținerea unității și uniformității în abordările UE față de Moldova, ceea ce este totalmente contrar gesturilor guvernelor române trecute. Niciunul din aceste principii nu a fost accentuat pe durata guvernului Maiei Sandu (IPN, 29 Iulie 2019), dar au intrat în circulația diplomatico-politică a relațiilor moldo-române după căderea acestuia.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro