Și Germania are o dilemă importantă la Curtea Constituțională federală. Miza financiară e uriașă

CDU/CSU și SPD vor să reacționeze la situația mondială schimbată cu un pachet financiar uriaș, de 500 de miliarde euro, chiar înainte de formarea unei noi coaliții de guvernare în Germania. Modificările la Legea fundamentală urmează să fie introduse în ședința plenară din 13 martie și adoptate de Bundestag pe 18 martie. Cu toate acestea, majoritățile necesare nu sunt deloc sigure și s-au înregistrat plângeri la Curtea Constituțională Federală, care trebuie să decidă în regim de mare urgență.

Deși, în general, în Germania deciziile se iau mai cumpănit și mai lent, acum totul ar trebui să se întâmple foarte repede. Pentru pachetul lor de sute de miliarde de euro, finanțat cu datorii pentru apărare și infrastructură, Uniunea CDU/CSU și SPD vor să reunească vechiul Bundestag, pentru a decide asupra planurilor lor.

Acest lucru e necesar și pentru că repartizarea locurilor în următorul parlament face dificilă o majoritate de două treimi și există amenințarea unei blocade din partea Partidului de Stânga sau a AfD.

Modificările la Legea fundamentală urmează să fie introduse în ședința plenară din 13 martie și adoptate de Bundestag pe 18 martie. Dar nici în vechea constelație, proiectul nu va fi un succes sigur.

Potrivit articolului 39 din Legea fundamentală, noul Bundestag trebuie să se întrunească în cel mult 30 de zile de la alegeri – acesta este singurul termen limită prevăzut de lege după alegeri. Ultima dată pentru aceasta ar fi 25 martie.

Majoritate îndoielnică

Atât fondul special planificat pentru infrastructură, în valoare de 500 de miliarde de euro, cât și excepțiile pentru politica de apărare, în frâna datoriilor, trebuie aprobate cu o majoritate de două treimi, pentru că aceasta ar necesita o modificare a Legii fundamentale.

CDU/CSU și SPD au împreună 403 de locuri în vechiul Bundestag, dar majoritatea necesară este de 489 de voturi. Deci depinde de Verzi (117 locuri) sau liberalii de la FDP (90 de locuri).

FDP pare dispus să vorbească despre problema apărării, dar nu și despre datorii speciale. Înainte de alegeri, liberalii au respins orice relaxare a regulilor privind frâna datoriilor. Verzii au lăsat până acum deschis modul în care se vor comporta. Ambele partide critică Uniunea pentru promisiunile electorale încălcate și inversarea propriilor poziții.

Înainte de alegeri, Verzii au subliniat că vor să-și asume responsabilitatea chiar și în momentele dificile. Iar în ceea ce privește conținutul, pachetul de miliarde de dolari este în concordanță cu Verzii.

Dar există încă multă nemulțumire în grupul lor parlamentar: pe de o parte, e vorba de Robert Habeck, aspru criticat ca ministru al Economiei, care a propus un fond special finanțat cu datorii, în urmă cu mai bine de un an, iar propunerea sa a eșuat. Pe de altă parte, CDU și CSU au condus o campanie electorală dură împotriva Verzilor și își continuă atacurile și după alegeri.

Partide care amenință cu procese

Atât Stânga, cât și AfD, au luat în considerare posibile procese la Curtea Constituțională Federală. Grupul parlamentar al Alternativei pentru Germania a anunțat că a scris deja o scrisoare din partea avocatului său, către președintele Bundestag-ului, Bärbel Bas, prin care i-a cerut să anuleze sesiunile speciale planificate.

Grupul parlamentar AfD are dubii că lui Bas i s-ar putea permite să convoace Bundestag-ul în vechea sa componență pentru sesiuni extraordinare, mai ales că rezoluțiile financiare planificate nu constituie o urgență. Dacă Bas nu respectă cererea grupului parlamentar AfD, atât grupul, cât și deputații individuali vor face apel la Curtea Constituțională Federală, consemnează presa germană.

În principiu, Bundestag-ul este încă în măsură să ia decizii după alegeri, atâta timp cât noul Bundestag nu a fost încă constituit, ceea ce urmează să aibă loc până pe 25 martie. Un vot în vechiul Bundestag e cu siguranță neobișnuit și criticat din motive democratice, dar totuși este, teoretic, constituțional.

Dilemă la Curtea Constituțională federală

Mai poate vechiul Bundestag să adopte amendamente constituționale după noile alegeri? AfD și Stânga consideră că acest lucru este neconstituțional și doresc să prevină sesiunile speciale planificate ale Bundestagului. Curtea Constituțională Federală va decide în regim de urgență. Abordarea unei modificări de ultimă oră a Legii fundamentale de către vechiul Bundestag este controversată din punct de vedere politic. Acest lucru va împiedica AfD și Stânga, care au urcat procentual, în alegeri, să blocheze modificările constituționale din noul Bundestag. Cu toate acestea, în prezent nu este sigur dacă majoritatea necesară de două treimi în vechiul Bundestag (și în Bundesrat) va fi chiar atinsă.

Luni seara, Curtea Constituțională Federală primise deja șase cereri urgente împotriva convocării sesiunilor speciale, consemnează Redaktionsnetzwerk Deutschland.

Reclamanții sunt grupul parlamentar AfD, cinci deputați AfD din preajma lui Christian Wirth, fosta deputată neafiliată AfD, Joana Cotar și viitorul grup parlamentar al Partidului de Stânga din noul Bundestag. În plus, există două plângeri constituționale din partea unor cetățeni.

Parlamentarii și grupurile parlamentare susțin că le-au fost încălcate propriile drepturi, în special pentru că nu pot prelua cât mai repede mandatul câștigat prin noile alegeri. De asemenea, grupurile parlamentare pot revendica drepturile Bundestagului (nou ales).

Este foarte îndoielnic dacă procesele vor avea succes în acest caz. Articolul 39 din Legea fundamentală prevede: „Bundestagul se întrunește cel târziu în a treizecea zi de la alegeri”.

Marea majoritate a profesorilor de drept constituțional care au comentat acest lucru până acum presupun că vechiul Bundestag va fi pe deplin capabil să ia măsuri până pe 25 martie, ceea ce înseamnă că va putea schimba Legea fundamentală cu o majoritate de două treimi.

Totuși, poziția opusă, reprezentată acum de AfD și Stânga, consideră că Bärbel Bas este obligat să convoace noul Bundestag cât mai curând posibil. Data decisivă ar fi, așadar, 14 martie, pentru că în această zi Biroul electoral va stabili rezultatul final al alegerilor federale. Conform acestei logici, cel puțin ședința extraordinară planificată a vechiului Bundestag, pe 18 martie, nu ar mai fi posibilă.

Curtea Constituțională Federală nu s-a hotărât încă cu privire la întrebarea dacă Bundestagul mai poate adopta amendamente constituționale după alegerile federale. Cu toate acestea, dacă se va lua o decizie acum, depinde în primul rând dacă cererile sunt admisibile. Pentru că și aici sunt câteva întrebări deschise.

De exemplu, membrii vechiului Bundestag nu pot da în judecată pe motiv că membrii noului Bundestag sunt împiedicați să-și ocupe locurile la timp. În procedurile de litigiu de organ, în principiu se poate invoca doar încălcarea propriilor drepturi.

Cu toate acestea, membrii și grupurile parlamentare ale următorului Bundestag nu există încă, întrucât noul Bundestag nu a fost încă constituit. În plângerea sa, Stânga vorbește așadar despre o „pre-facțiune”. Cu toate acestea, nu este nerezonabil ca o facțiune preliminară să își poată afirma posibilul drept de a deveni o facțiune cât mai repede posibil. Nici Curtea Constituțională Federală nu a decis încă în acest sens.