Din „investitiile de un milion de dolari”, Clujul ia maruntisul

In 2005, Clujul a ratat din nou clasamentul investitiilor cu impact semnificativ in economie, fiind singurul judet din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest in care, in ultimii cinci ani, nu a fost inregistrata nici o investitie de acest tip mai mare de 10 milioane de dolari.

Totusi, Ursus Breweries este firma care si-a asumat, anul trecut, o investitie de peste 50 de milioane de dolari, dar pentru fabrica din Buzau.

Clujul, codas la investitii?

Prezentarea raportului privind investitiile directe cu impact semnificativ in economie, de catre Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), plaseaza Regiunea Nord-Vest la coada clasamentului, ca volum de investitii, cu un total de aproximativ 200 de milioane de dolari, ce reprezinta mai putin de 5% din totalul la nivel national (5 miliarde de dolari).

Potrivit ARIS, din 2001 pana la finele anului trecut, la Agentiile regionale de dezvoltare s-au inscris 445 de proiecte de investitii ce depasesc un milion de dolari si care se incadreaza astfel in categoria investitiilor cu impact semnificativ in economie.

Valoarea acestora ajunge, conform aceleiasi surse, la 5 miliarde de dolari, jumatate din aceasta suma reprezentand investitii finalizate anul trecut.

Cum era de asteptat, cele mai numeroase investitii mari s-au inregistrat in Regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov, respectiv 246 de proiecte, cu o valoare angajata de 3,1 miliarde de dolari, urmata, la mare distanta, de Regiunea Centru (749 milioane de dolari) si Regiunea Sud-Muntenia (368 milioane de dolari).

Aceiasi investitori

In Regiunea Nord-Vest, in utlimii cinci ani s-au angajat investitii in valoare totala de 220 de milioane de dolari, din care peste 75 de milioane doar in 2005. Dintre cele sase judete ale regiunii insa, pana in acest moment, Clujul este singurul in care nu s-a inregistrat nici o investitie de peste 10 milioane de dolari.

In plus, principalii investitori au ramas tot „mamutii” economiei locale, respectiv Ursus, Astral sau Terapia.

Anul trecut, „marii investitori” clujeni au fost Electrogrup (deschiderea unei noi hale de productie a instalatiilor electrice in municipiu) si Farmec, care a inceput seria unor investitii majore (ce vor ajunge, potrivit reprezentantilor firmei, la 20 de milioane de dolari in urmatorii ani) in vederea, in principal, alinierii la standardele europene de mediu.

Desi nu sunt localizate pe raza orasului, investitii directe importante si-au asumat anul trecut si Astral Telecom si Ursus Breweries, aceasta din urma anuntand o investitie-record de 53,8 milioane de dolari, pentru fabrica de bere de la Buzau.

La nivelul regiunii, in toate celelalte judete, volumul investitiilor directe a fost ridicat de cel putin un investitor care a pus la bataie peste 10 milioane de dolari, de mentionat fiind Lotus Market in Bihor, Michelin in Salaj, Phoenix in Satu Mare sau Leoni Wireing in Bistrita.

ADR-NV contesta statisticile

Directorul Agentiei de Dezvoltare Nord-Vest (ADR-NV), Claudiu Cosier, sustine ca raportul publicat de ARIS ar fi incomplet intrucat in regiune s-au facut investitii importante in ultimii ani.

El este de parere ca aceste statistici nu sunt semnificative, in primul rand din cauza mecanismului de inregistrare, prin care firmele se inscriu dupa localitatea unde au sediul si nu dupa cea in care realizeaza investitia, multinantionalele nefiind astfel luate in considerare.

In al doilea rand, sustine Cosier, firmele nu sunt motivate sa inregistreze investitiile, daca acestea nu au valori foarte mari, deoarece facilitatile oferite prin lege sunt reduse.

Cu alte cuvinte, directorul ADR-NV sustine ca investitiile de peste un milion de dolari nu numai ca exista in regiune, fiind incorect reflectate de raportul ARIS, dar au si o accentuata tendinta de crestere. „E ca un val.

A fost capitala si Timisoara, urmeaza Clujul si zona de centru”, a explicat Cosier geografia investitiilor cu impact semnificativ in economia romaneasca.

Cea mai mare investitie a unei firme clujene in 2005 e implementata la Buzau

Ursus Breweries a anuntat, pentru acest an, continuarea investitiilor la fabrica de la Buzau, in cadrul ambitiosului plan de dezvoltare prin care a investit deja 13 milioane de dolari.

Pentru 2006, obiectivul principal vizeaza instalarea unei noi linii de fierbere si extinderea capacitatilor de filtrare si stocare si, de asemenea, inlocuirea liniei de imbuteliere cu una de capacitate mai mare (45.000 de sticle pe ora).

Investitia are ca scop cresterea capacitatii de productie saptamanala a fabricii de la Buzau cu 75 la suta.

Conducerea societatii sustine ca proiectul de investitii va facilita dezvoltarea ulterioara la costuri competitive si confirma angajamentul pe care Ursus si l-a luat fata de dezvoltarea marcilor romanesti de bere.

Potrivit Legii nr. 332/2001, se considera investitii directe cu impact semnificativ in economie:

– investitii a caror valoare depaseste un milion de dolari;

– contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei;

– determina un efect pozitiv de antrenare in economie;

– creeaza noi locuri de munca;

– sunt realizate in termen de 30 de luni

Stimulente pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, potrivit Legii nr. 332/2001:

– Scutire de la plata taxelor vamale pentru utilajul tehnologic, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, echipamente de automatizari si produse software cumparate din Romania sau din strainatate, necesare pentru a realiza investitia, cu conditia ca bunurile sa fie noi, respectiv sa fi fost produse cu cel mult un an inainte de a fi aduse in Romania si sa nu fi fost niciodata utilizate;

– Amanari de la plata taxei pe valoare adaugata, conform reglementarilor in vigoare, respectiv pana la data de 25 a lunii urmatoare dupa punerea in functiune a investitiei pentru bunurile noi, importate sau romanesti, necesare pentru realizarea investitiei, pana la punerea in functiune (conform Legii nr. 345/2002 cu privire la taxa pe valoare adaugata);

Conditii pentru a beneficia de facilitatile prevazute de lege:

– mentinerea investitiei timp de 10 ani;

– renuntarea la facilitatile prevazute de alte legi