Dintr-o provocare abstractă într-o experiență captivantă pentru tineri: Ce ar putea salva cercetarea din România? 

România se află la răscruce în ceea ce privește cercetarea și inovarea. În timp ce tinerii sunt adesea descurajați de infrastructura învechită sau de lipsa resurselor financiare, există un potențial imens de a transforma acest domeniu într-un motor al progresului economic și social, dar și al tranziției verzi la nivel național. Ce îi ține pe tineri departe de cercetare? Cum putem face acest domeniu mai atractiv pentru generațiile noi? Într-un interviu în exclusivitate, cercetătorul Ionuț Ovidiu Toma explorează barierele, soluțiile și oportunitățile care pot aduce un suflu nou în universitățile românești și, mai ales, în mentalitatea tinerilor cercetători. 

Ionuț Ovidiu Toma este Prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, specializat în inginerie civilă și cercetare seismică. Activitatea sa academică și profesională se concentrează pe dezvoltarea soluțiilor inovatoare pentru siguranța și durabilitatea construcțiilor, având o contribuție semnificativă în domeniul ingineriei structurale.

Profesorul Toma a făcut parte din delegația română care a vizitat Norvegia între 9 și 12 decembrie 2024, în cadrul proiectului Climate Paths. Vizita a inclus ecosisteme inovatoare precum EIK Lab și Aggrator, exemple remarcabile în care cercetarea și antreprenoriatul colaborează pentru dezvoltarea soluțiilor sustenabile. Mai multe detalii despre această vizită sunt disponibile în acest video: Climate Paths Exchange Visit in Norway 2024 Video.

În urma acestei experiențe și a Forumului „Bilateral Green Innovation: Climate Solutions” organizat în București, în octombrie 2024, la care au participat peste 200 de experți, a fost realizat Ghidul de bune practici Climate Paths. Acesta sintetizează provocările și soluțiile necesare pentru transformarea ecosistemului de cercetare și inovare din România și este un instrument conceput pentru cercetători, decidenți politici și antreprenori.

Ce-i ține pe tineri departe de cercetare? Credeți că segmentul de „cercetare și inovare” sună prea serios sau prea complicat pentru generațiile noi de studenți? Cum l-am putea face mai atractiv?

Ionuț Ovidiu Toma (IOT): Tinerii pot percepe cercetarea ca fiind abstractă și îndepărtată de interesele lor imediate, ceea ce poate descuraja implicarea activă. Pentru a contracara această percepție, ar fi eficient să încorporăm elemente de gamificare în procesul de cercetare, să utilizăm tehnologii emergente și să organizăm competiții de inovare care să stimuleze gândirea creativă și aplicativă. Asemenea inițiative pot transforma percepția cercetării într-una dinamică și direct relevantă pentru viitorul lor profesional. Încurajarea colaborărilor interdisciplinare și internaționale poate aduce un suflu nou în cercetare. Proiectele care implică multiple domenii de studiu pot deschide noi perspective și pot face cercetarea mai captivantă. De asemenea, parteneriatele cu universități și institute de cercetare din întreaga lume pot expune tinerii la diferite abordări și metodologii, sporind astfel atractivitatea acestui domeniu.

Care sunt principalele bariere pe care le întâmpină tinerii români în accesarea oportunităților de cercetare? Este vorba despre infrastructură, lipsa de finanțare sau poate despre cultura academică?

Ionuț Ovidiu Toma: Infrastructura veche și lipsa de resurse financiare sunt două dintre cele mai mari obstacole. Îmbunătățirea acestor condiții necesită investiții considerabile și colaborări între universități și parteneri industriali pentru a moderniza laboratoarele și a oferi granturi de cercetare. Investițiile în infrastructura de cercetare sunt esențiale pentru a atrage tinerii. Modernizarea laboratoarelor și asigurarea accesului la tehnologie de ultimă generație pot spori interesul pentru cercetare. Crearea unui mediu de lucru stimulant și dotat cu resurse avansate poate încuraja tinerii să își dezvolte ideile și să colaboreze la proiecte inovative.

De asemenea, trebuie să cultivăm o cultură academică care să valorizeze curiozitatea și inovația, nu doar publicarea pentru punctaje academice.

Cât de conectată este cercetarea din România la lumea reală? Le arătăm suficient studenților cum poate știința să le rezolve problemele din viața de zi cu zi?

IOT: Multe proiecte de cercetare sunt încă prea îndepărtate de aplicațiile practice. Putem schimba acest aspect prin programe care conectează studenții direct cu companiile și provocările industriei. Prin introducerea în curriculum de module care să ilustreze aplicabilitatea teoriilor în scenarii reale, relevante economic și social, putem demonstra mai clar impactul pozitiv al cercetării asupra vieții cotidiene. De asemenea, ar fi benefic să invităm experți din diverse domenii să susțină prelegeri și ateliere, unde să prezinte exemple concrete de utilizare a cercetării în rezolvarea problemelor actuale.

Un alt pas important ar fi dezvoltarea centrelor de excelență în cercetare, care să colaboreze strâns cu sectorul privat și cu administrația publică, pentru a asigura că proiectele de cercetare abordează nevoile reale ale societății. Crearea unor parteneriate strategice cu firme din diverse industrii poate facilita transferul de cunoștințe și tehnologie, contribuind la creșterea competitivității economice.

Mai mult, organizarea de hackathoane și competiții de inovare poate oferi studenților ocazia de a lucra în echipe multidisciplinare, de a-și testa ideile și de a dezvolta soluții inovative la problemele curente. Aceste activități nu doar că stimulează creativitatea, dar și întăresc spiritul de colaborare și implicare activă în cercetare. În concluzie, pentru a face cercetarea mai atrăgătoare și conectată la realitate, este esențial să promovăm o abordare practică și colaborativă, să modernizăm infrastructura și să facilităm contactul direct al studenților cu lumea reală a industriei și a problemelor cotidiene.

Dincolo de laboratoare și teorii, ce experiențe memorabile ar putea face cercetarea mai atractivă pentru studenți? Ne lipsesc metodele interactive sau evenimentele care să le trezească entuziasmul?

IOT: Pe lângă laboratoarele tradiționale și predarea teoretică, ar fi util să organizăm simpozioane studentești și să colaborăm cu alte universități pentru proiecte de cercetare comună. Workshopurile interdisciplinare și participarea la conferințe internaționale pot de asemenea să ofere experiențe valoroase și să sporească interesul studenților. Organizarea de evenimente de popularizare a științei, cum ar fi „Noaptea Cercetătorilor” sau „Festivalul Științei”, poate fi o modalitate excelentă de a atrage tinerii către cercetare. Aceste evenimente pot include prezentări interactive, experimente live, conferințe inspiraționale și standuri de demonstrație, oferindu-le tinerilor ocazia de a descoperi frumusețea și relevanța cercetării într-un mod accesibil și captivant. De asemenea, inițierea unor programe de schimb internaționale poate aduce un plus de valoare. Studenții ar putea petrece semestre în alte țări, unde să experimenteze diferite culturi academice și să participe la proiecte de cercetare diverse, îmbogățindu-și astfel perspectivele și cunoștințele.

Crearea unor cluburi de cercetare în cadrul universităților, unde studenții să poată lucra pe proiecte independente, sub îndrumarea unor mentori, poate fi o altă metodă eficientă. Aceste cluburi pot organiza periodic competiții interne de idei inovatoare, premiind cele mai bune propuneri și oferind suport pentru implementarea lor. Mai mult, implicarea activă a studenților în proiecte de cercetare aplicată, direct legate de problemele comunității locale sau de provocările globale, poate face cercetarea mai relevantă și motivantă. Interacțiunea cu profesioniști din industrie și participarea la proiecte reale le poate arăta tinerilor cum contribuțiile lor pot avea un impact tangibil asupra societății. 

Astfel, combinând metodele interactive cu infrastructura modernă și implicarea directă în proiecte aplicate, putem transforma cercetarea într-o experiență atractivă și plină de semnificație pentru studenți.

Când vine vorba de alte sisteme internaționale, ce „trucuri” am putea împrumuta pentru a aduce un suflu nou în universitățile noastre?  Considerați că există practici în România de care putem fi mândri și care pot servi ca exemplu? Care sunt punctele noastre forte?

IOT: Programele de mentorat și incubatoarele de afaceri sunt exemple excelente preluate de la sistemele internaționale. În România, colaborarea între universități și industrie este un model de succes ce poate fi extins, oferind studenților acces direct la experiențe și resurse în context real de business. 

Programele de mentorat, în care cercetători experimentați îndrumă tinerii pasionați, pot juca un rol crucial în dezvoltarea interesului pentru cercetare. Relațiile de mentorat pot oferi suport emoțional, sfaturi de carieră și oportunități de networking, contribuind astfel la formarea unei noi generații de cercetători dedicați și entuziasmați. Un alt exemplu de bune practici este inițiativa „Innovation Labs”, un program de accelerare pentru start-up-uri tehnologice, care aduce împreună studenți, profesori și mentori din industrie. Aceste platforme nu doar sprijină inovația, dar și creează un mediu propice pentru ca studenții să-și testeze ideile și să le transforme în produse viabile pe piață.

De asemenea, participarea la proiecte de cercetare finanțate prin fonduri europene poate oferi studenților experiență practică și acces la rețele internaționale de experți. Spre exemplu, proiectele Horizon Europe permit colaborarea cu universități și centre de cercetare de renume mondial, deschizând noi perspective pentru inovație și dezvoltare profesională. 

Prin combinarea acestor strategii și practici, putem transforma cercetarea într-o experiență atractivă și plină de semnificație pentru studenți, oferindu-le motive solide pentru a rămâne în România și a contribui la dezvoltarea științei și tehnologiei la nivel național și internațional.

Dacă un student ar întreba: „De ce să rămân în România pentru cercetare?”, ce i-ați răspunde? Există șanse reale să-i inspirăm să construiască ceva aici?

IOT: Le-aș răspunde că România devine din ce în ce mai mult un hub pentru inovare și cercetare, cu inițiative și proiecte de anvergură care oferă oportunități unice. De exemplu, proiectele de cercetare finanțate prin fonduri europene, cum ar fi Horizon Europe, permit studenților să lucreze alături de experți internaționali și să acceseze tehnologii de vârf. Aceste proiecte nu doar că oferă experiență practică, dar și deschid uși către rețele globale de cunoștințe și colaborări.

În plus, colaborările cu corporații internaționale și locale oferă studenților acces la resurse și know-how industrial. Universitatea noastră a început să dezvolte parteneriate strategice cu companii din diverse sectoare, ceea ce înseamnă că studenții pot lucra la probleme reale, contribuind la soluții care au un impact direct asupra societății.

În final, aș evidenția faptul că, rămânând în România, pot contribui direct la progresul și dezvoltarea științifică a țării. Pot deveni parte a unei comunități academice în plină expansiune, având șansa de a influența pozitiv viitorul cercetării și inovației la nivel național.

Cum percep studenții români conceptul de „inovare”? Este acesta asociat mai degrabă cu marile corporații sau cu inițiativele universitare? Ce putem face pentru a aduce inovarea mai aproape de campusurile noastre?

IOT: Inovarea este adesea văzută ca un domeniu rezervat marilor corporații, însă universitățile au potențialul de a schimba această percepție. Crearea de spații de co-working și laboratoare deschise, unde studenții să poată experimenta și implementa idei noi, poate aduce inovația mai aproape de ei. De asemenea, organizarea de workshopuri și hackathoane în parteneriat cu firme din industrie ar putea contribui la dezvoltarea competențelor practice ale studenților și la încurajarea unei mentalități inovatoare. O altă inițiativă valoroasă ar fi sprijinirea proiectelor de cercetare interdisciplinare, care să reunească studenți din diverse domenii de studiu pentru a lucra împreună la soluționarea unor probleme complexe. Acest tip de colaborare promovează gândirea creativă și capacitatea de a aborda provocările din mai multe perspective.

În plus, universitățile ar putea stabili programe de mentorat cu antreprenori de succes și profesioniști din industrie, care să ofere studenților îndrumare și inspirație. Aceste programe pot include sesiuni de coaching, întâlniri periodice și evenimente de networking, toate menite să faciliteze transferul de cunoștințe și să stimuleze inovația în rândul tinerilor. Prin integrarea acestor practici, inovarea poate deveni o parte integrantă a experienței universitare, pregătind studenții pentru a face față provocărilor din lumea reală și pentru a contribui activ la dezvoltarea societății. Astfel, universitățile românești nu doar că vor forma specialiști bine pregătiți, dar vor și crea un mediu propice pentru inovare și progres.

În ce măsură colaborează universitățile românești cu sectorul privat pentru a conecta tinerii cercetători cu problemele reale din industrie și societate?

IOT: Colaborarea dintre universități și sectorul privat este esențială pentru a asigura că cercetarea răspunde nevoilor reale ale pieței. Aceasta ar trebui să includă parteneriate strategice pentru proiecte de cercetare care abordează probleme actuale și relevante pentru industrii specifice. Prin dezvoltarea acestor parteneriate, universitățile pot oferi studenților oportunități de a lucra pe proiecte concrete, care au un impact direct asupra societății și economiei. 

De asemenea programele de stagii organizate în colaborare cu companii de top permit studenților să obțină experiență practică valoroasă și să înțeleagă mai bine cerințele și provocările din diverse domenii. Aceste stagii nu doar că le permit să își aplice cunoștințele teoretice, dar le oferă și șansa de a interacționa cu profesioniști din industrie, care le pot deveni mentori.

Consultanța directă de la profesioniști din industrie este un alt aspect important al colaborării. Universitățile pot invita experți să susțină cursuri sau workshop-uri, să participe la comisiile de evaluare a proiectelor de cercetare sau să ofere feedback studenților pe parcursul dezvoltării proiectelor lor. Această interacțiune directă cu experți poate ajuta studenții să își adapteze cercetările la cerințele reale ale pieței și să își dezvolte competențele necesare pentru a deveni competitivi pe piața muncii. În plus, organizarea de evenimente comune, cum ar fi conferințe, seminarii sau hackathoane, poate facilita schimbul de idei și crearea de rețele profesionale între studenți, profesori și reprezentanți ai sectorului privat. Aceste evenimente pot inspira studenții să își dezvolte spiritul antreprenorial și să se implice în proiecte inovatoare care să răspundă nevoilor societății. Prin consolidarea acestor forme de colaborare, universitățile românești pot deveni veritabile centre de inovare și dezvoltare, pregătind studenții pentru a face față provocărilor din lumea reală și pentru a contribui activ la progresul economic și social al țării.

Cum vedeți rolul mentoratului în atragerea tinerilor către cercetare? Credeți că o relație mai apropiată între profesori și studenți ar putea schimba percepția acestora asupra cercetării?

IOT: Mentoratul este o componentă fundamentală în educarea și formarea tinerilor cercetători. Un mentor bun poate avea un impact profund asupra dezvoltării academice și personale a studenților. Prin partajarea expertizei și a experienței lor, mentorii îi pot ghida pe studenți prin labirintul adesea intimidant al cercetării științifice, oferindu-le nu doar cunoștințe tehnice, dar și înțelegere și încredere în propriile lor abilități. De asta, consolidarea relației dintre profesori și studenți este esențială pentru a schimba percepția cercetării. O relație strânsă poate demistifica aspectele percepute ca fiind elitiste sau inaccesibile în lumea academică. Mentorii pot ajuta studenții să identifice și să exploreze arii de interes personal, încurajându-i să pună întrebări, să critice constructiv și să își asume riscuri într-un mediu controlat și sprijinit. Astfel, cercetarea devine nu doar o activitate academică, ci o pasiune personală și o călătorie de descoperire.

Sprijinul emoțional și profesional pe care mentorii îl pot oferi este de neînlocuit. Acest sprijin poate face diferența între un student care renunță în fața obstacolelor și unul care perseverează și reușește. Mentorii pot oferi sfaturi valoroase nu doar pentru navigarea provocărilor academice, dar și pentru gestionarea stresului și a incertitudinii, aspecte comune în cercetarea de lungă durată.

Care este impactul colaborărilor internaționale în atragerea tinerilor către cercetare? Considerați că parteneriatele actuale sunt suficient de bine utilizate pentru a le oferi studenților o perspectivă globală?

IOT: Colaborările internaționale joacă un rol esențial în dinamizarea mediului academic prin deschiderea la noi perspective, metode și tehnologii de cercetare. Aceste parteneriate extind orizonturile studenților și profesorilor, permițându-le să participe la rețele globale de cunoaștere și să colaboreze pe proiecte care transcend granițele naționale.

În primul rând, studenții pot interacționa cu cercetători de frunte din întreaga lume, ceea ce îi poate inspira și motiva să aspire la excelență în propriile lor cercetări. Acest tip de expunere îi familiarizează pe studenți cu standardele și așteptările globale în cercetare, pregătindu-i pentru competiția și colaborările internaționale. În al doilea rand, studenții au oportunitatea de a învăța tehnici avansate, de a utiliza echipamente de ultimă generație și de a adopta metodologii de cercetare care pot fi noi pentru mediul academic românesc. Aceste schimburi de experiență nu doar că îmbogățesc curriculumul, dar îi și pregătesc pe studenți pentru o piață globală a muncii.

Parteneriatele internaționale pot, de asemenea, să ofere oportunități valoroase de finanțare pentru proiecte de cercetare, deschizând accesul la granturi care altfel nu ar fi disponibile în România. Aceasta poate conduce la o creștere a calității și cantității cercetării realizate, facilitând dezvoltarea de noi tehnologii și soluții inovative care pot avea un impact semnificativ atât local, cât și global.

În concluzie, colaborările internaționale sunt esențiale pentru a menține și îmbunătăți calitatea cercetării în România, oferind studenților o perspectivă globală și acces la resurse și expertiză de nivel mondial. Aceste parteneriate trebuie să fie nu doar menținute, dar și extinse, pentru a maximiza beneficiile aduse tinerilor cercetători și întregii comunități academice.

Proiectul „Climate Paths: Innovative Methods for Mitigating Climate and Environmental Impact”, CASE NUMBER: 2024/392445, este implementat de Social Innovation Solutions în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, prin Open Call for Bilateral Cooperation in the Green Transition, finanțat prin EEA and Norway Grants 2014 – 2021 și operat de Innovation Norway.

Articol susținut de Social Innovation Solutions