Sari direct la conținut

Diriginții vor monitoriza temele date de profesorii de la clasă. Noi prevederi și pentru temele de vacanță

HotNews.ro
Diriginții vor monitoriza temele date de profesorii de la clasă. Noi prevederi și pentru temele de vacanță
Elevi într-o sală de clasă. FOTO: Andreaobzerova | Dreamstime.com

Sarcina de a monitoriza volumul temelor pe care profesorii le dau le va reveni diriginților, iar în cazul claselor primare directorului instituției de învățământ, potrivit ordinului de ministru semnat vineri, 5 decembrie, de Daniel David, citat de Edupedu.ro.

Potrivit documentului, timpul alocat pentru teme este la fel ca și în prezent, 1 oră cel mult pentru elevii de clase primare și 2 ore pentru cei de gimnaziu și liceu. La grădiniță și la clasa pregătitoare nu se dau teme.

La clasele primare, directorul va trebui să se asigure că timpul de o oră este respectat de învățători, iar la clasele de gimnaziu și liceu temele sunt monitorizate de diriginții claselor. Dacă temele depășesc limita precizată, diriginții trebuie să raporteze directorului.

Documentul mai prevede ca anual să se colecteze feedbackul elevilor și al părinților față de utilitatea și eficiența temelor pentru acasă.

Temele de vacanță nu sunt obligatorii

 În perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă pentru elevii din învățământul primar și gimnazial. Totuși, în cazul în care se dau, acestea sunt de tip suplimentar, adică elevii pot alege să le facă sau nu.

„Se interzice utilizarea temei ca instrument de pedeapsă (cantitate mare de teme, exerciții repetitive), precum și solicitarea realizării/parcurgerii unor activități de învățare/conținuturi, care necesită o abordare sistematică în clasă și nu pentru a fi realizate/parcurse individual, ca temă pentru acasă”, prevede documentul.

„Cred sincer că această reglementare ajută atât copiii, cât și profesorii să beneficieze de un context educațional nu doar performant, ci și plăcut și sănătos, întărind încrederea în școală și între elevi-profesori-părinți”, spune Daniel David în declarația care însoțește documentul.

Art.  4. (1) În perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă pentru elevii din învățământul primar și gimnazial.

(2)

Art. 8. În stabilirea temelor pentru acasă se va evita apariția unor efecte negative, de tipul: pierderea interesului elevului față de învățare (din cauza cantității, dificultății sau monotoniei temelor etc.), oboseală fizică și emoțională, reducerea timpului liber destinat unor activități recreative (activități sportive, artistice, gospodărești, lectură etc.), adâncirea diferențelor dintre elevii performanți și cei aflați în dificultate.

Art 9.

Art. 10. (1) Anual se va colecta feedbackul elevilor și al părinților față de utilitatea și eficiența temelor pentru acasă.

(2) Directorul, pentru învățământul primar, și dirigintele clasei, pentru celelalte niveluri ale învățământului preuniversitar, sunt responsabili pentru colectarea feedbackului, care va fi analizat în consiliile de administrație ale unităților școlare, care vor lua măsuri atât pentru eficientizarea educației prin teme, cât și pentru creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților.

Lista completă a prevederilor propuse în proiectul de ordin de ministru poate fi consultată aici.

Informații de context

Recent, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat, pentru știrile ProTV, că un elev de gimnaziu are 7 ore pe zi la școală și, dacă „se dau 4 ore de teme”, atunci înseamnă foarte mult.

În luna aprilie, ministrul Educației și Cercetării a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, referitor la temele elevilor, ca dirigintele să aibă grijă de coordonarea între profesori, „pentru a nu încărca, într-adevăr, mai mult decât este cazul copiii”. Acesta a afirmat că „temele n-ar trebui la nivelul învățământului primar să depășească o oră pe zi, 2 ore la gimnaziu și la învățământul liceal.”

În luna martie, ministrul Educației și Cercetării le-a transmis părinților îngrijorați că elevii primesc prea multe teme „să sesizeze dirigintele, directorul școlii”. Dacă nu primesc răspuns, să se îndrepte spre inspectorat și abia apoi la minister, a spus acesta.

Adina Papazi, profesoară de Limba română la Colegiul Național I. L. Caragiale din București, a declarat, referitor la temele pentru acasă, că „eu nu mă pot duce în pauză să fac o ședință cu colegii mei: dă-le tu 3 exerciții, că eu le-am dat 2”. Aceasta a afirmat că „nu ai cum să contorizezi așa ceva”.

Recent, Luciana Antoci, consilier pe probleme de educație în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, a subliniat că „nu timpul petrecut la birou în rezolvarea unor teme interminabile ajută în dezvoltarea copilului, ci temele de calitate și timpul liber pe care copilul trebuie să-l aibă alături de părinte”.

Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că „temele nu trebuie privite numai din perspectiva aceasta a formării, a învățării imediate”. Aceasta este de părere că temele sunt „un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției”.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a spus, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să vină să spună profesorului dacă a înțeles sau nu a înțeles ceva din temă sau din lecția predată. Dacă lucrurile sunt în neregulă, abia atunci să solicite ajutorul unui alt profesor, consideră Dana Bobocea.

Un studiu experimental condus de cercetătorul Dacian Dolean, care a explorat impactul temelor asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și la Matematică, a întors „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, în condițiile în care „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat acesta pentru Edupedu.ro.

Cercetătorul a declarat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că a derulat cercetarea pornind „de la premisa că la clasa a III-a timpul de rezolvare a temei pentru acasă nu ar trebui să depășească 40 de minute”. O altă specificitate a acestui experiment a fost implicarea părinților elevilor, care au fost sprijiniți cu ghiduri create special pentru ei să își ajute copiii cu efectuarea temelor pentru acasă.

În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să se oprească din a formula în jurul lor expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te jocihai mai repede, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. “Felul în care privim noi învățarea se duce în sistemul copilului ca un virus”, a spus Oana Moraru în podcastul Cu capul în Nori.

Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red) să-și consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât”, a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități.

(6) Tema pentru acasă pentru o disciplină, având drept finalitate realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză, poate să fie maximum una pe interval de învățare (modul).

INTERVIURILE HotNews.ro