DNA ceruse acum un an interdicţie de a părăsi țara pentru Elena Udrea, dar instanţele au refuzat / "Nu aș pleca din țară să înfund pușcăriile pe afară ca să mă aducă statul român înapoi cu forță"

În urmă cu un an, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv ca Elena Udrea să nu aibă nicio interdicție. Atunci, DNA ceruse ca Udrea să fie plasată sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009, în care a fost condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare. Magistrații a două instanțe au refuzat însă.

Elena Udrea a plecat din țară, joi, înainte ca instanța supremă să o condamne definitv la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, ea fiind dată în urmărire.

Potrivit Poliției Capitalei, imediat după primirea documentelor de la instanță, în jurul orei 15.30, s-au făcut verificări, stabilindu-se că Elena Udrea a părăsit România în cursul acestei dimineți, înainte de pronunțarea deciziei definitive a instanței supreme. Poliția subliniază că, până astăzi, la momentul pronunțării instanței, nu erau dispuse măsuri preventive sau interdicții pe numele Elenei Udrea.

Câteva ore mai târziu, Poliția Română a anunțat că Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria.

În 2021, DNA a cerut interdicţii pentru Elena Udrea, dar instanţele au refuzat

Pentru că Elena Udrea a mai plecat din țară și în 2018, înainte ca instanța să o condamne definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, anul trecut, DNA a cerut plasarea acesteia sub control judiciar, cu interdicție de a părăsi țara. Atât Curtea de Apel București, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au respins însă instituirea acestei măsuri.

În 5 martie 2021, DNA a cerut Curţii de Apel Bucureşti ca Elena Udrea să fie plasată sub control judiciar, cu interdicţia de a pleca din ţară. Udrea fusese condamnată cu două zile înainte la 8 ani de închisoare cu executare pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009, decizia nefiind definitivă.

• „Inculpata a manifestat intenţia de a se sustrage de la judecată. În declaraţiile date afirmă că justiţia nu este independentă, decizia de condamnare este absurdă şi există în spate altcineva la butoane. Inculpata are un istoric.
• În anul 2018 s-a sustras de la altă condamnare şi a fugit în Costa Rica. A fost arestată acolo şi supusă unei proceduri de extrădare.
• Având în vedere acest istoric, normal că ne-am pus problema de a o păstra pe inculpată la dispoziţia organelor judiciare. Ea nu s-a întors de bunăvoie în ţară. A făcut referiri la sistemul judiciar italian, pentru că acolo au fugit mai multe persoane condamnate în România: Alina Bica, Dragoş Săvulescu, Daniel Dragomir, Marian Zlotea”, argumenta DNA.

Cererea procurorilor a fost respinsă însă de Curtea de Apel București.

„Nu aș pleca din țară să înfund pușcăriile pe afară ca să mă aducă statul român înapoi în condiții de forță”

Elena Udrea a susținut, în sala de judecată, că nu vrea să părăsească România, aşa cum spune DNA, motivând că, la câte procese sunt pe numele său, nu are niciun motiv să plece din ţară, pentru „că statul român te aduce de oriunde”.

Mai mult, Udrea a susținut în instanță că îndepărtarea sa de lângă copil, pe o perioadă de opt ani, ar produce efecte mai grave pentru societate, decât eventualele fapte de care este acuzată, respectiv de susţinere a unui referendum de acum 12 ani.

• „Opinia publică influenţează modul de soluţionare a dosarelor. Cred că aceste poziţii publice nu sunt de natură să influenţeze negativ buna desfăşurare a acestui proces, deoarece prima instanţă se pronunţase deja şi a motivat-o. Există o hotărâre a CEDO din 2015 în care se menţionează că este dreptul avocatului şi al părţii să îşi expună public punctul de vedere cu privire la soluţiile din cauză. De asemenea, există cauza Kovesi la ICCJ, care viza controlul judiciar faţă de Laura Kovesi, dosar în care Instanţa supremă a dispus revocarea măsurii controlului judiciar, deoarece doamna Kovesi era liberă să îşi exprime public poziţia cu privire la acuzaţiile care i se aduceau (…).
• Am avut această poziţie întrucât hotărârea de condamnare este una inumană şi nedreaptă, în condiţiile în care mi s-a aplicat o pedeapsă de 8 ani, iar limitele erau de la 3 la 12 ani. Chiar şi în condiţiile în care aş fi găsită vinovată de acele fapte, îndepărtarea mea, femeie, mamă a unui copil de 2 ani, din societate şi din viaţa copilului meu, pentru o perioadă atât de mare, ar produce efecte mai grave pentru societate decât eventualele fapte de susţinere a unui referendum din urmă cu 12 ani”, spunea Udrea, citată de Agerpres.

Blesteme pentru judecătoarea care a condamnat-o la 8 ani de închisoare

La plecarea de la instanță, Elena Udrea a susținut din nou că solicitarea DNA este lipsită de temei legal:

• „Nu aș pleca din țară să înfund pușcăriile pe afară ca să mă aducă statul român înapoi în condiții de forță”.

DNA a atacat decizia instanței, iar în 11 martie 2021 Înalta Curte de Casație și Justiție a luat aceeași hotărâre – să nu o plaseze sub control judiciar pe Elena Udrea.

• „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din data de 05 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 5230/2/2017/a2”, a fost decizia definitivă a instanței supreme.

Ședința de judecată a fost secretă, la solicitarea Elenei Udrea.

• „M-am întors în țară special să particip la aceste procese pentru că cred că singura cale să obțin achitarea pe care o merit este să mă prezint în instanță. În continuare cred că decizia instanței (n.r. – de condamnare la 8 ani de închisoare) este profund ilegală, imorală și nedreaptă”, le-a spus atunci Udrea jurnaliștilor, la instanța supremă.

Elena Udrea a mai susținut că judecătoarea care a condamnat-o la 8 ani închisoare ar fi fost în stare de incompatibilitate, deoarece ar fi scris o carte cu Marius Bulancea, procurorul care a întocmit rechizitoriile în două dosare în care a fost trimisă în judecată, respectiv „Gala Bute” şi dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.

• „Cred cu tărie că, dacă nu există dreptate omenească, sigur există dreptate divină. Nu se poate ca acest dosar să rămână cu acea soluţie profund nedreaptă şi ilegală. La Înalta Curte, noi sperăm chiar într-o rejudecare, având în vedere situaţia de incompatibilitate a doamnei judecător Jderu”, a mai spus Elena Udrea.