Medicul Gabriel Gorun, legist la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) ”Mina Minovici”, a afirmat, la Medika TV, că tehnologia, nu doar în România, ci la nivel mondial, nu ţine pasul cu substanţele etnobotanice nou apărute. Astfel, doar pentru circa 200 de substanțe dintre cele 1.300 cunoscute există studii toxocologice, iar numai 50 pot fi identificate de aparatura de testare din laboratore.

„În momentul de faţă, din cele cam 1.300 de substanţe care sunt recunoscute ca circulând pe piaţa etnobotanicelor, din punctul de vedere al studiilor există cam 200 identificate, iar aparatele moderne pot pune în evidenţă cu foarte mare dificultate până în 50 dintre acestea. Aşadar, din punctul de vedere al luptei antidrog în posibilitatea de a-i evidenţia aceste substanţe, lupta este asimetrică, suntem cu mult în spatele celor care produc aceste substanţe”, a declarat, vineri seară, medicul legist Gabriel Gorun, citat de News.ro.

Specialistul a explicat că există chimişti care, prin modificarea unei singure molecule dintr-o substanţă cu efect stupefiant, pot face ca acea aparatura folosită în cabinetele de medicină legală să întâmpine dificultăţi în a stabili efectele, concentraţiile şi dozele potenţial letale ale unei astfel de substanţe.

„Conținutul este necunoscut și pentru traficanți”

„Aceste substanţe noi psihoactive sunt create de chimişti, de designer-chimişti, fiecare dintre ei tentând a mai modifica o moleculă care s-a dovedit să fie cu efecte psihoactive, astfel încât apariţia unei substanţe este dificil de a fi monitorizată aşa cum este normal toxicologic pe toate etapele ei, care sunt dozele, care sunt efectele, care sunt dozele cu potenţial letal, care sunt concentraţiile de efect, ca să spun aşa, şi toate acestea implică studii şi, în primul rând, ai nevoie să identifici substanţa pe care nu o cunoşti. Până la crearea ei de către un designer, nimeni nu a ştiut că există acea substanţă”, a explicat medicul.

El a admis că apariţia substanţelor etnobotanice, care sunt ieftine şi dificil de detectat, începe să schimbe paradigma privind vârsta consumatorilor de droguri, tot mai mulţi tineri fiind atraşi de aceste substanţe.

„Foarte ieftine, foarte uşor de procurat, extrem de greu de detectat, ceea ce încurajează pe consumatori să apeleze la ele, neputând fi probat consumul cu foarte mare uşurinţă, are loc un viraj de consum de la substanţele tradiţionale sau medicamentoase către aceste substanţe psihoactive noi. Şi acest lucru este, remarcând din statistici, un apanaj al vârstelor tinere”, a explicat medicul Gabriel Gorun.

El a catalogat drept „extrem de cenuşie” aria de cunoaştere atât a incidenţei reale a consumului, cât şi a efectelor pe care le produc noile substanţe psihoactive, mai ales având în vedere impredictibilitatea privind compoziţia unei doze.

„Substanţele vin într-un trafic de droguri cu conţinut necunoscut nici măcar de către traficanţi, sunt vândute pe piaţă amestecate şi astfel încât fiecare doză este, de fapt, o potenţială bombă, fără a avea nici cea mai mică posibilitate de predicţie nici a efectelor, nici a concentraţiilor, nici a cantităţilor consumate”, a subliniat Gabriel Gorun.