Proiectul de lege privind pensiile de serviciu din sistemul judiciar conține modificări a trei acte normative aflate în vigoare, prin care se schimbă modalitatea de calcul a pensiilor pentru magistrați, personalul auxiliar al instanțelor și al Curții Constituționale. Unii dintre cei vizați vor primi însă pensiile la nivelul prevăzut de legislația aflată acum în vigoare.

• Formulă unică de calcul pentru întregul sistem judiciar
• Pensia de urmaș devine accesibilă mai târziu pentru soțul supraviețuitor al unui magistrat
• Unii magistrați se vor putea pensiona în continuare pe formula de calcul aflată în vigoare
• Vechimea ca notar sau avocat nu va mai putea fi asimilată vechimii de magistrat

În primul rând, este modificată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, dacă acum legea prevede că vechimea necesară pentru pensionarea magistraților este de cel puțin 25 de ani de muncă în această categorie profesională, prin proiectul guvernul este menținută aceasă condiție, dar este adăugată una suplimentară, anume ca vechimea totală în muncă să fie de 35 de ani. Vârsta minimă de pensionare este ridicată de la 60 la 65 de ani.

Noua formulă de calcul a pensiilor magistraților

Modul de calcul al pensiei pentru judecători, procurori, judecători CCR și magistrații-asistenți de la ÎCCJ și CCR este stabilit astfel: 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, la care se adaugă condiția ca pensia să nu fie mai mare decât 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

În momentul de față, pensia reprezintă 80% din baza de calcul reprezentată de veniturile din ultimii 2 ani de activitate, iar limitarea cuantumului pensiei de serviciu este la 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate, potrivit celei mai recente modificări a Statului judecătorilor și procurorilor, anume Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.

Citește și

VIDEO Ilie Bolojan a anunțat modificarea pensiilor speciale: Două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47-49 de ani, când ajung la maturitate profesională / Ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile. O pensie medie e de 5.000 de euro

În cazul în care un magistrat alege să se pensioneze după numai 20 de ani de activitate în magistratură, penalizarea la baza de calcul nu va mai fi de numai 1% pentru fiecare an lipsă la vechime până la cei 25 de ani, ci de 2%. Chiar și în acest caz, magistrații tot vor trebui să aibă 35 de ani de vechime totală în muncă.

De asemenea, soțul supraviețuitor al unui magistrat poate beneficia de pensia de urmaș începând cu vârsta de 65 de ani, nu 60 de ani, cât este în momentul de față.

În cazul celor care urmează să se pensioneze pe baza legii aflate în vigoare înainte de 1 ianuarie 2024, care permitea pensionarea și la vârsta de 47 de ani, este eliminată complet posibilitatea, încă existentă, ca pensia să fie mai mare decât ultimul salariu.

Care magistrați vor primi în continuare pensii foarte mari

Proiectul guvernului Bolojan menționează, la secțiunea „dispoziții tranzitorii”, că magistrații care au primit decizia de pensionare până la intrarea în vigoare a noii legi vor primi pensiile de serviciu în funcție de prevederile legii aflate acum în vigoare.

Citește și

Critici dure din partea CSM după măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraților. „Vor conduce la distrugerea sistemului de justiție”

Prevederea se va aplica și pentru magistrații care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a noii legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii până la data intrării în vigoare, precum şi celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la intrarea în vigoare, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile.

Practic, dispozițiile tranzitorii lasă deschisă portița pensionării în condițiile actuale, mult mai avantajoase, pentru magistrați care se află acum în sistem. Acest gen de pensionări ar urma să aibă loc și în anii următori, dacă este vorba de magistrați care acum sunt „pensionabili”, dar care aleg să-și continue activitatea.

Vechimea ca avocat sau notar devine irelevantă

O altă modificare importantă este aceea că nu va mai putea fi completată vechimea în magistratură prin asimilarea vechimii obținute în calitate de avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.

Echivalarea se va mai putea face doar pentru cei care au îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, însă după criterii mai stricte.

Modificările făcute la Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor sunt similare celor care îi vizează pe procurori și judecători, la care se adaugă o prevedere că vârsta de pensionare va crește treptat până când va ajunge la 65 de ani la 1 decembrie 2030.

Noil condiții de pensionare se vor aplica și pentru magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care lucrează la Curtea Constituțională.