​Document exclusiv: Ne pasc amenzi mari și Guvernul României se mai roagă de CE pentru o păsuire la legea pentru combaterea spălării banilor, pentru care țara a fost dată în judecată de CE

​La o lună după ce Comisia Europeană a dat în judecată România într-o procedură de infringement, Guvernul Dăncilă se ruga de CE pentru o păsuire până în octombrie 2018 a adoptării Legii pentru prevenirea spălării banilor. Agentul Guvernului român în justiția europeană, Radu Canțăr, adus recent la Ministerul de Externe în echipa ministrului delegat Victor Negrescu, a transmis unor înalți oficiali ai Comisiei Europene o scrisoare în care le cerea un răgaz, pentru adoptarea legii privind combaterea spălării banilor, România fiind amenințată cu amenzi uriașe, din banii contribuabililor. Numai că noua practică a Comisiei Europene este să nu-și retragă acțiunile deja depuse în instanța UE , pentru niște politicieni incompetenți sau răuvoitori, iar sancțiunile ne pândesc după colț.

Scrisoarea, intrată în posesia HotNews.ro prin intermediul unor surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), poartă semnătura agentului guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, subsecretar de stat în MAE. Misiva în limba română, din data de 23 august 2018, are ca destinatari doi importanți oficiali din CE: comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova (din Cehia), și secretarul general al Comisiei Europene, Martis Selmayr (din Belgia), care au în grijă un dosar foarte sensibil pentru România, Mecanismul pentru Cooperare și Verificare pe Justiție.

Legea pe care România nu a adoptat-o, încă, în Parlament ar trebui să transpună o directivă privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care trebuia transpusă în legislația națională de mai bine de un an. Acum, în scrisoare, Canțăr le promite europenilor că autoritățile române nu vor lua măsuri care vor aduce atingtere obiectivelor acestei directive UE, în perioada aceasta, în care România nu are în vigoare legea de combatere a spălării banilor.

„Autorităţile române doresc să asigure Comisia că au în vedere obligaţia de a nu aduce atingere obiectivelor directivei prin măsurile pe care acestea le iau până la intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru transpunerea Directivei 2015/849/UE. Faţă de aceste noi elemente învederate, autorităţile române doresc să adreseze Comisiei rugămintea de a le acorda răgazul de timp până la jumătatea lunii octombrie a.c. pentru a adopta şi publica în Monitorul Oficial al României proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, scrie Radu Canțăr către Bruxelles.

Problema este că proiectul de lege trebuia să fie în vigoare în România cel târziu până pe 26 iunie 2017 și iată că în august 2018 Guvernul României mai cerea un răgaz de la CE.

Abia în 20 iunie 2018 Guvernul a trimis la Senat un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE, iar în ședinţa din 03.07.2018, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile pentru acest proiect. Așadar, proiectul nici nu a ajuns la forul decizional, Camera Deputaților, nici măcar la comisiile sale, și Canțăr de la MAE le promite europenilor că până la jumătatea lunii octombrie 2018 proiectul trece și de Camera Deputaților, este promulgat de președintele Iohannis (nou motiv pentru Guvern de a da vina pe Iohannis că tergiversează acte normative!) și este și publicat în Monitorul Oficial.

Între timp, în 30 mai 2018, Comisia Europeană a adoptat și cea de-a cincea directivă pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, iar România nu a implementat-o nici pe cea de a patra directivă în domeniu.

Și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a subliniat, în discursul său de miercuri privind Starea Uniunii, importanța întăririi legilor pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. „Cetățenii europeni se așteaptă ca Uniunea să îi protejeze. Astăzi, propunem măsuri care să ne permită să combatem spălarea banilor într-un mod mai eficace la nivel transfrontalier”, a spus Juncker la Parlamentul European.

Juncker va veni și în România, luni, 17 septembrie, pentru a participa la Summitul Celor Trei Mări, fiind așteptat și un discurs la București.

Scrisoarea lui Radu Canțăr, pe larg:

„În continuarea corespondenței noastre privind cauza 2017/0417 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE, vă comunicăm următoarele:

Aşa cum am informat în ultima noastră scrisoare nr. K2/I576 din 04.06.2018, proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – proiect care asigură transpunerea integrală a Directivei 2015/849/UE – a fost aprobat de Guvernul României.

Urmare a acestui fapt, proiectul a fost transmis Parlamentului României pentru dezbatere şi adoptare, acesta fiind deja înregistrat la Senat, ca primă cameră sesizată. în prezent, Insă, forul legislativ se află in vacanţă parlamentară până la data de 1 septembrie 2018.

Autorităţile române, conştiente fiind de necesitatea adoptării proiectului de lege cu maximă urgenţă, depun toate diligentele pentru finalizarea transpunerii. Astfel, potrivit estimării Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, până la data de 17 septembrie 2018, respectivul proiect va parcurge procedura legislativă in Senat, urmând ca ulterior să fie depuse toate diligenţele, astfel încât Camera Deputaţilor a Parlamentului României să dezbată şi să adopte proiectul de lege în regim de urgenţă.

Dorim să reiterăm Comisiei angajamentul nostru ferm şi ireversibil în ceea ce priveşte transpunerea Directivei 2015/849/UE. În acest sens, autorităţile române doresc să asigure Comisia că au în vedere obligaţia de a nu aduce atingere obiectivelor directivei prin măsurile pe care acestea le iau până la intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru transpunerea Directivei 2015/849/UE.

Faţă de aceste noi elemente învederate, autorităţile române doresc să adreseze Comisiei rugămintea de a le acorda răgazul de timp până la jumătatea lunii octombrie a.c. pentru a adopta şi publica în Monitorul Oficial al României proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În acest context, reiterăm preocuparea noastră constantă pentru îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, autorităţile române manifestându-şi întreaga disponibilitate de a dialoga cu serviciile Comisiei, inclusiv pe cale informată, în scopul clarificării oricărui aspect care face obiectul cauzei 2C17/0417 şi al evitării sesizării CJUE.

Vă rog să primiti expresia celei mai înalte consideraţii”.

• Legea spălării banilor și amenzile pregătite României

În 7 iulie 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României (și altor 7 state UE) pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 – „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”. Atunci România a primit o scrisoare de punere în întîrziere, iar apoi Comisia Europeană a constatat că România și celelalte 7 state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei.

Toate statele membre trebuia să transpună această directivă până la 26 iunie 2017. Cele 8 state membre nu au notificat nicio măsură de transpunere, iar proiectele de legi se află încă în procesul legislativ național.

Pentru transpunerea directivei privind spălarea banilor, în interiorul Guvernului, Ministerul Justiției și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor erau responsabili de realizarea proiectului de lege românesc.

Abia în 31 mai 2018 Guvernul a aprobat un proiect de lege făcut de MJ și Oficiu, pentru transpunerea Directive europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Mult prea târziu, pentru că pe 19 iulie 2018, CE ne-a dat în judecată la Curtea de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legile naționale măsurile europene de prevenire și combatere a spălării banilor.

Pentru netranspunerea directivei, România riscă să fie amendată cu 1,8 milioane de euro plus 21.000 de euro zilnic pentru fiecare zi în care nu transpune directiva privind spălarea banilor, după cum au declarat pentru G4Media oficialii UE.

Deci bani mulți din taxele și impozitele plătite la buget de contribuabilii români, de salariați și de firme.

Una dintre prevederile proiectului de lege, în forma în care a fost inițiat de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor este ca persoanele care au acțiuni la purtător să fie declarate la Registrul Comerțului.

De asemenea, la evaluarea riscurilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului se va lua în considerare ca factor de risc și societățile care au acționari mandatați sau acțiuni la purtător.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu orice legătură cu firma.

Înainte de Canțăr, în funcția de agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE a fost un procuror, Horațiu Radu, demis de Dăncilă după ce liderul PSD Liviu Dragnea și omul lui de încredere, Darius Vâlcov, s-au plâns că Horațiu Radu s-ar fi opus unor prevederi din Legea parteneriatului public-privat. Contactat de HotNews.ro acum, Radu a refuzat să comenteze situația de la Spălarea Banilor.

Însă, anterior, Horațiu Radu a spus că a avertizat de mai multe ori decidenții din guvern că trebuie să accelereze proiectul de lege. ”Sunt acte normative europene a caror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”, a atras atenția, în mai 2018, într-o declarație pentru HotNews, fostul agent guvernamental la CJUE, Horațiu Radu, referindu-se și la directva contra spălării banilor.

„În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanta de Urgenta care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere și am sesizat aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii. Lunar am introdus directiva aceasta, alături de altele, în lista de informare către Guvern. Nu sunt convins ca s-a explicat și mai sus, la nivel de prim-ministru și de Parlament cât de gravă este problema. Sau poate s-a explicat, nu cunosc, n-am participat la sedințele de Guvern și, prin urmare, nici la Parlament nu aveam cum să susțin directiva”, a mai explicat fostul subsecretar de stat din MAE, în 10 iulie.

• Cine este Radu Canțăr, omul care cere răgaz de la CE

În 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canțăr în funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

O funcție extrem de importantă: Canțăr reprezintă statul român, ca un avocat, în fața Curții Europene de Justiție și trebuie să apere România când este dată în judecată. Tot el este cel care trebuie în plan intern să comunice cu CE și în țară cu autoritățile române pentru transpunerea reglementărilor europene în legislația națională, să nu ne sancționeze UE.

Radu Canțăr este fiul lui Mircea Canțăr, cunoscut drept un apropiat al PSD, care conduce un ziar din Craiova, Cuvântul Libertății, încă din perioada comunistă când se numea „Înainte”.

La acest ziar a lucrat și Lia Olguța Vasilescu, lider al PSD și ministru al Muncii. În ultimii ani, ziarul a fost abonat la contracte generoase de publicitate cu Primăria Craiova, condusă până în decembrie 2016 de Lia Olguţa Vasilescu, şi cu Consiliul Judeţean Dolj, condus de Ion Prioteasa, după cum a relatat ziarul Adevărul.

Noul agent guvernamental Radu Canțăr are și o altă origine relevantă în politică: el a fost membru al unei rețele socialiste europene, PES Activists, filiala Dolj, o organizație care a fost condusă de Victor Negrescu (actual minisru delegat pentru Afaceri Europene în cadrul MAE), care i-a rămas, iată, șef lui Canțăr.

Radu Canțăra profesat ca avocat în perioada 2011-2013, fiind suspendat la cerere de către Baroul Dolj. În 2016 a participat la un concurs al Ministerului Afacerilor Externe de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României, însă a fost respins la testul grilă. Rezultatul a fost menținut și după contestație.

Însă acest lucru nu-l împiedică să aibă acum rang de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Va reprezenta România la Curtea de Justiție a UE, la Tribunalul UE și Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

Potrivit unei declarații de avere completate în mai 2017, în calitate de inspector la Consiliul Concurenței, Canțăr a câștigat 3.000 lei din pariuri sportive.