​DOCUMENT Parlamentul a adoptat miercuri raportul final al Comisiei privind Arhiva SIPA – se recomandă verificări de către SRI și Parchetul General

Parlamentul a adoptat miercuri, în plen reunit, raportul final al comisiei parlamentare de anchetă pentru clarificarea aspectelor ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticoruptie – arhiva SIPA – urmând ca acesta să fie trimis la mai multe instituții – SRI, CSAT, Parchetul General și Ministerul Justiției. Președintele comisiei, senatorul PSD Viorel Salan, declara săptămâna trecută ca ministrul Justiției de la acea vreme, Monica Macovei, ar fi încălcat legea.

Raportul a primit 166 voturi „pentru”, 54 „împotrivă” și 4 abțineri.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în 19 şedinţe, a fost solicitată audierea a 57 de persoane, dintre care s-au prezentat în faţa comisiei 46; 4 au transmis răspunsuri scrise şi 7 persoane nu s-au prezentat. Au fost transmise 71 de adrese către 21 de instituţii pentru a pune la dispoziţie date şi informaţii cu privire la obiectivele comisiei.

„Sunt concluziile destul de clare. Ministrul Justiţiei în exerciţiu de la acea vreme (n.r. – 2005 – 2006, Monica Macovei) a încălcat legea, iar activitatea de emitere a HG 127/2006 (n.r. – desfiinţarea DGPA) a fost pregătită din timp. Şi când spun aceasta sunt relevante activităţile care vizează pătrunderea în spaţiile DGPA în ianuarie 2005 a ministrului Justiţiei de la acea vreme, care erau spaţii operative, nicidecum nu era constituită arhiva. Arhiva se constituie abia în 2006, după emiterea HG. Chiar şi scoaterea anumitor documente operative care sunt restituite după două săptămâni la DGPA”, a spus Salan săptămâna trecută, citat de Agerpres.

Salan a menţionat că în 2005 s-a încheiat un protocol între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării Naţionale pentru o misiune de audit „fără bază legalăȚ.

„Propuneri în seama SRI care să execute un control la MJ cu privire la activităţile care ţin de partea de informaţii şi mai ales de faptul că (…) DGPA avea o singură componentă interpretată în 2006 de ministrul de Justiţie – aceea de culegere de date şi informaţii. Dar treaba nu se prezintă aşa, DGPA mai avea şi o a doua componentă, de autoritate de securitate la nivelul Ministerului Justiţiei, care în parte este preluată de SRI, la timpul respectiv. Apoi o solicitare către Parchetul de pe lângă ÎCCJ pentru a constata dacă aspectele semnalate de către această Comisie de anchetă se încadrează în limitele impuse de lege sau aşa cum am creionat noi aspectele dacă întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor semnalate”, a adăugat Salan.

El a arătat că alte propuneri vizează ca MJ să găsească o soluţie pentru documentele clasificare ale DGPA, iar CSAT să analizeze oportunitatea modificării Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.

„Ministerul de Justiţie să găsească o soluţie legată de documentele clasificate pe care DGPA le-a avut în relaţia cu beneficiarii ei, pentru că parte din documente se află la DGPA, iar alte exemplare se află la diferiţi beneficiari ai informaţiilor respective. Să găsească soluţia legală, fie să fie returnate la Ministerul Justiţiei, şi aceasta va intra în seama actualei Comisii care funcţionează sau, după caz, să fie inscripţionate cu HG 585 (n.r. HG 585/2002 privind standardele de protecţie a informaţiilor clasificate). Totodată, mai este o problemă la Ministerul Justiţiei legată de partea de ‘INFOSEC’ care nu a funcţionat şi nu funcţionează nici în momentul de faţă. De aceea, există suspiciunea rezonabilă că ar fi putut fi scoase documente în format electronic. Sesizarea CSAT – având în vedere rolul şi locul pe care îl are de a coordona la nivel naţional toate structurile de securitate pentru a găsi soluţii astfel încât Legea 51 (n.r. Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României) să fie modificată”, a mai spus Salan.

Puteți citi aici raportul comisiei în întregime (pdf, 58 pagini)

Fragmente din raport

„Concluzii de ordin general:

1. Este imperios necesar, raportat la contextul socio-politic actual, să se reanalizeze Legea siguranței naționale a României și legile referitoare la protecția informațiilor clasificate și, după caz, să se procedeze la modificarea corespunzătoare a lor;

2. Apreciem că instituirea obligației, în sarcina celor invitați de a participa la ședințele unei Comisii parlamentare de anchetă, la care au primit invitație, poate fi realizată doar prin antrenarea unei forme de răspundere juridică, stabilită prin lege. Această lege ar fi de natură să transpună în sistemul de juridic anumite Decizii ale Curții Constituționale, pronunțate care au stipulat cu privire la acest gen de situații.

Din restul concluziilor:

„Prin ridicarea și scoaterea, din sediul fostei DGPA, de către doamna Monica Luisa Macovei, a registrului de evidență a documentelor, aferent anului 2003-2004, s-au încălcat prevederile art. 9 alin 3 din Legea nr. 16 privind Arhivele Naționale; de asemenea, informațiile cuprinse în aceset registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantejeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau.”

Din recomandări:

Transmiterea prezentului raport la CSAT;

Transmiterea prezentului raport la SRI, în vederea dispunerii măsurilor din competență, cu privire la:

a) Executarea unor verificări /controale la Ministerul Justiției pe linia respectării normelor legale de protecție a informațiilor clasificate (…);

b) Efectuarea unei expertize tehnice a copiatorului idenfiticat în holul de la intrarea în spațiile unde este depozitată arhivei fostei DGPA;

c) Executarea unor verificări/controale la Administrația Naționale a Penitenciarelor, în scopul stabilirii dacă sunt respectate normelor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate la locul de depozitare a arhivei fostei DGPA.

Transmiterea prezentului raport la Parchetul General pentru a stabili:

a) Dacă emiterea HG 127/2006 a fost de natură să aducă prejudicii siguranței naționale;

b) Dacă acțiunea doamnei ministru Monica Luisa Macovei de a sigila fiștele în care ofițerii operativi ai fostei DGPA depozitau documente de lucru, întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei;

Transmiterea prezentului raport al Ministerul Justiției.”

Citește aici raportul în întregime.

Ce spunea pe 7 iunie Monica Macovei când a fost votat raportul:

Europarlamentarul Monica Macovei afirmă că a desfiinţat SIPA în 2006, pentru că existau informaţii publice că era folosit pentru „şantajarea magistraţilor”, iar Comisia Europeană „spunea clar că nu se justifică existenţa unui serviciu de informaţii în subordinea ministrului Justiţiei”, potrivit Agerpres.

„Pentru PSD&ALDE, ‘respectă’ legea numai cei care modifică Legile Justiţiei ca să îi pună sub control politic pe magistraţi, să îi poată intimida şi şantaja, cei care iau independenţa procurorilor de caz şi care măcelăresc legile penale pentru a scăpa politicienii de anchete şi pedepse şi de confiscări. Sigur că am desfiinţat SIPA (DGPA, militarizat în realitate) în 2006, pentru că existau informaţii publice că era folosit pentru şantajarea magistraţilor. În presa vremii, erau articole care arătau cum Rodica Stănoiu şi securiştii care au condus SIPA foloseau informaţiile acestui serviciu pentru a-i intimida pe magistraţi. Iar Comisia Europeană ne spunea clar că nu se justifică existenţa unui serviciu de informaţii în subordinea ministrului Justiţiei”, a susţinut Macovei, într-o declaraţie politică.

Europarlamentarul a adăugat că PSD şi ALDE susţin despre ea că a ‘încălcat’ legea când a desfiinţat acel serviciu secret care strângea informaţii despre judecători şi procurori, pentru că ‘scopul lor este controlul magistraţilor, nu independenţa lor’.

„Cei care, ca mine, vor ca judecătorii şi procurorii să fie liberi şi independenţi, să fie feriţi de presiuni, intimidări şi şantaj, ‘încalcă’ legea. Mai rămâne ca PSD&ALDE să reînfiinţeze SIPA şi să o pună şefă pe Rodica Stănoiu”, a completat Macovei.