DOCUMENTE Rapoarte critice ale GRECO privind România: Secția specială, o anomalie. GRECO insistă să fie desființată

Rapoartele privind România ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) au fost publicate marți. GRECO constată că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată și că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. GRECO arată că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată și insistă că această secție – văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent – trebuie desființată.

• GRECO: România a făcut foarte puţine progrese pentru a răspunde îngrijorărilor legate de controversata sa reformă a sistemului judiciar. Care sunt recomandările și câte au fost îndeplinite
• GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală

În raportul său, GRECO arată că aspectele invocate anterior privind reforma judiciară trebuie privite în contextul mai larg al reformei controversate a sistemului judiciar din România, care continuă să ridice preocupări serioase în rândul entităților naționale interesate, al societății civile și al comunității internaționale.

GRECO constată că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată și că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. În plus, cele două recomandări reiterate din Runda a patra de evaluare sunt încă în curs de implementare în cadrul procedurii de conformitate aferente Rundei a patra.

GRECO salută că în 4 iunie 2019 premierul român a anunțat intenția de a abandona reformele judiciare controversat și încurajează autoritățile să implementeze în totalitate recomandările GRECO fără orice altă întârziere.

GRECO ia notă de progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, spre exemplu faptul că nu pot desfășura activități externe, altele decât cele din învățământul superior și funcțiile didactice. GRECO recunoaște, de asemenea, că unele măsuri inițiale au fost luate de către autorități pentru a aborda problema pensionării anticipate a procurorilor și judecătorilor și a consecințelor acestora.

„(…) Pentru cea mai mare parte a preocupărilor, nu s-au obținut rezultate tangibile”, spun experții.

„Mai presus de toate, noua legislație include mai multe amendamente, printre altele, referitoare la numirile și eliberările din funcție a procurorilor de rang înalt, independența funcțională a procurorilor, răspunderea personală a judecătorilor și procurorilor etc., care, împreună, reprezintă amenințări serioase la adresa independenței sistemului judiciar în România”, spune GRECO.

„Având în vedere faptul că aspectele vizate de prezentul raport sunt în mod special relevante pentru temele examinate în cadrul celei de-a patra Runde de evaluare, GRECO decide să încheie procedura ad hoc actuală și să continue să evalueze conformitatea României cu recomandările în curs de implementare cuprinse în Raportul ad hoc în cadrul procedurii de conformitate în curs de desfășurare aferente Rundei a patra de evaluare cu privire la România. În consecință, GRECO invită șeful delegației României să prezinte informații suplimentare privind recomandările i, ii, iii și v până la data de 30 iunie 2020, împreună cu următorul său raport de situație aferent Rundei a patra de evaluare”, mai arată GRECO.

GRECO se declară preocupat în mod special de faptul că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată.

Secția specială, o anomalie: GRECO insistă ca Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată

GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală, notează GRECO.

Experții spun că autoritățile române au invocat Decizia Curții Constituționale nr. 33/23.01.2018, prin care Curtea a statuat că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost în conformitate cu Constituția, precum și OUG nr. 90/2018, care a intrat în vigoare la 10 octombrie 2018, cuprinzând măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. De asemenea, autoritățile române au informat GRECO că, în data de 23 octombrie 2018, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost efectiv operaționalizată și a început să funcționeze. În plus, OUG nr. 12/2019 din 5 martie 2019 a introdus un nou articol 8810 în Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar. Acest articol prevede detașarea ofițerilor de poliție judiciară la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la cererea procurorului-șef al acestei Secții, prin decizia ministrului afacerilor interne. Durata unor astfel de detașări poate fi de până la trei ani și poate fi reînnoită pentru aceeași perioadă. În plus, OUG nr. 7/2019 din 20 februarie 2019 a modificat art. 881 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar, prin introducerea următorului alineat: (6) Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, prin acesta se înţelege Procurorul-şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.

GRECO ia act de informațiile furnizate și spune că măsurile luate de autoritățile române sunt în deplină contradicție cu recomandarea experților, ceea ce reprezintă o evoluție profund îngrijorătoare.

„Preocupările exprimate de GRECO în Raportul ad hoc privind consecințele negative ale înființării unei astfel de structuri specializate de urmărire penală și motivele reale care stau la baza acestei decizii rămân și mai relevante în contextul presiunii continue asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA), eliberării din funcție a procurorului-șef al DNA și al influenței crescânde a controverselor aflate în desfășurare în România cu privire la numirile de judecători și procurori. În acest sens, GRECO constată că recenta modificare adusă Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind poziția ierarhică a Procurorului-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmărire penală, inclusiv de către Procurorul General, la instanțele de judecată mai mari în grad, de exemplu în cazurile de corupție, și plasează această Secție în afara structurii ierarhice a organelor de urmărire penală„, arată GRECO.

De asemenea, GRECO face referire la observațiile Comisiei de la Veneția cuprinse în ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justiției, care statuează că „temerile existente conform cărora noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare și de presiune asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă e corelată cu alte măsuri noi avute în vedere, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”.

În plus, GRECO constată că numărul procurorilor angajați în prezent în cadrul acestei Secții, precum și numărul ofițerilor de poliție judiciară detașați la aceasta sunt în mod vădit inadecvate față de numărul de cazuri pe care Secția a fost însărcinată să le investigheze. GRECO atrage atenția autorităților că detașarea ofițerilor de poliție (de către Ministerul Afacerilor Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție conduce în mod inevitabil, în practică, la situații în care ofițerii de poliție judiciară ar investiga cazuri împotriva procurorilor și a judecătorilor, având în vedere că activitățile acestei Secții se concentrează asupra acestor două categorii profesionale, în locul anumitor tipuri de infracțiuni.

„O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”, avertizează GRECO.

De asemenea, raportul remarcă faptul că înființarea acestei noi Secții a primit o evaluare negativă din partea Comisiei Europene în ultimul Raport MCV privind România.

„În lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată. GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată”, se mai precizează în raport.