Skip to content
Actualitate

Doi candidați pentru șefia Băncii Centrale Europene, după demisia lui Christine Lagarde

Adrian Ilie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ţările din zona euro au nominalizat vineri doi bancheri centrali veterani pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), ambii luptători experimentaţi în situaţii de criză, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Spania l-a nominalizat pe Pablo Hernandez de Cos, directorul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), iar Olanda pe Klaas Knot, fostul guvernator al băncii centrale, pentru a prelua din februarie cel mai important rol financiar din Europa.

„La următoarea reuniune din 9 noiembrie, Eurogrupul va evalua aceşti candidaţi”, a declarat Kyriakos Pierrakakis, preşedintele Eurogrupului, care îi reprezintă pe miniştrii de Finanţe din zona euro.

Aceste nominalizări vor transmite un semnal de continuitate la BCE. Ambii candidaţi au avut acces la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE, care stabileşte rata dobânzii din zona euro, iar cea mai mare parte a carierelor lor a fost pe segmentul băncilor centrale.

În septembrie, Banca Centrală Europeană a anunţat că Isabel Schnabel, reprezentanta Germaniei în Comitetul Executiv al BCE, va demisiona pentru a prelua funcţia de consilier financiar şi director al Departamentului pentru Pieţe Monetare şi de Capital (MCM), începând cu data de 4 ianuarie 2027. După şase ani în Comitetul Executiv al BCE, Isabel Schnabel, în vârstă de 55 de ani, îşi va părăsi postul cu un an mai devreme decât era planificat pentru a se alătura Fondului Monetar Internaţional.

Economistul şef al BCE, Philip Lane, urmează să se retragă în mai.

Analiştii se aşteaptă ca pe termen mediu niciunul dintre candidaţi să nu modifice semnificativ politica monetară.

„În mod simplist, Knot este văzut ca fiind „hawkish” (oficiali care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control)”, iar Cos, uşor mai „dovish” (cei care susţin rate mai scăzute ale dobânzilor, care favorizează ţările îndatorate din sudul Europei), deşi nu vom exagera cu diferenţele politice între cei doi”, a apreciat Modupe Adegbembo, analist la Jefferies.