Domeniul surprinzător din Republica Moldova unde salariile pot depăși și 10.000 euro lunar – Interviu cu „șefa IT-ului” din Republica Moldova

„Suntem foarte buni la vinuri, dar suntem și mai buni la tech, numai că lumea încă nu știe suficient acest lucru”, spune Marina Bzovîi, administratorul „Moldova IT Park”, într-un interviu acordat Oxanei Bodnar, corespondenta HotNews în Republica Moldova. Destul de puțin cunoscută, inclusiv în România, industria IT din Republica Moldova generează 5,7% din PIB-ul acestei țări și are 25.000 de angajați și 2600 firme înregistrate.  

• „Impozitele plătite de industria noastră acoperă costurile învățământului superior din țară”.
• Pentru a afla mai multe despre acest domeniu puțin cunoscut în afara țării, HotNews a stat de vorbă cu Marina Bzovîi administratorul „Moldova IT Park”, care reunește companiile de tehnologie din Republica Moldova.
• „Dacă conduceți mașini germane, probabil o parte din software e făcut în Moldova”, spune Marina Bzovîi în interviul pentru HotNews.

–  În primul rând, ce este „Moldova IT Park”? Cum a fost gândit și cum funcționează acest proiect creat în 2018?
– Marina Bzovîi: Este vorba despre un parc virtual care oferă o facilitate fiscală: un impozit unic de 7%, care unește în sine șapte alte tipuri de impozite. Una dintre ideile de bază a fost să faciliteze relația dintre stat și mediul de business cu mai puțină birocrație, pentru că, atunci când raportezi un singur impozit, sunt mai puține șanse de eroare și, respectiv, mai puține riscuri de sancțiuni sau proceduri birocratice suplimentare. În plus, companiile pot desfășura 70% activități IT și 30% activități non-IT, impozitul unic acoperind salariile, asigurările sociale și medicale, contribuțiile locale, taxa pentru drumuri și pentru imobile. 

Toate aceste impozite sunt incluse în acest 7% din rulajul companiei, dar nu mai puțin decât 30% din salariul mediu pe economie (aproximativ 854 de euro – n.r.), multiplicat cu numărul de salariați. 

Această sumă minimă a fost concepută pentru ca toți angajații să aibă asigurare medicală și socială, iar pentru a exista această protecție socială minimă era nevoie de o contribuție minimă per salariat, plătită de companii. Regimul a demonstrat în timp că este mult mai atractiv decât se anticipase când a fost aprobat proiectul de lege: dacă studiile inițiale estimau câteva sute de companii în 10 ani, noi suntem doar în anul 8 și avem deja 2600 de companii înregistrate.

– Câte persoane sunt în total angajate în cadrul Moldova IT Park? Și câte femei sunt în acest domeniu?
– În total, în companii din cadrul Moldova IT Park sunt în jur de 25.000 de angajați.  Numărul femeilor este  în creștere continuă. Am depășit 30% femei în industriile tech, o rată foarte bună, chiar comparativ cu țările europene. La nivelul generațiilor noi, proporția este aproape 50/50. Există multe programe dedicate femeilor, în ecosistemul larg, chiar dacă nu toate sunt organizate de noi. Numărul lor va continua să crească.

– Despre rolul administratorului IT Park: mulți își imaginează un teritoriu fizic cu clădiri și un administrator. Ce face, de fapt, administrația IT Park?
– Avem o echipă foarte mică: 12 persoane. Jumătate se ocupă de administrare – cereri de aderare, suport juridic, raportare, tot ce ține de regimul fiscal. Cealaltă jumătate organizează evenimente de comunitate, co-organizează „Moldova Digital Summit”, derulează proiectul MITP Awards, promovează Moldova ca destinație tech, ajută companiile la export și la participări internaționale. Organizăm workshop-uri tehnice, juridice, fiscale, de management și promovăm cât mai mult companiile și produsele lor.

Cele mai multe companii sunt din România

– În ce țări își exportă serviciile companiile din Moldova IT Park?
– În primul rând, 89% din serviciile companiilor din parc merg spre export. Piețele principale sunt Uniunea Europeană și SUA. Dar avem companii care lucrează și cu țările din Asia, Africa, America Latină, în total cu aproximativ 34 de țări de pe toate continentele. Numărul 1 la capitolul companii străine înregistrate în Parc este România, statut obținut anul curent. La capital de investiții, companiile din Marea Britanie și SUA sunt în top.

– Care este salariul mediu și cât poate ajunge un salariu maxim?
– Maxim este greu de spus. Sunt salarii foarte mari, în funcție de experiență și de proiecte. Cu siguranță există salarii de 10.000, 15.000, 20.000 sau chiar 30.000 de euro (n.r. – salarii brute), în funcție de nivelul profesional. Nu sunt salarii tipice pentru întreaga industrie, dar există. Salariul mediu brut în parc este de aproximativ 2.500 de euro. 

Aceasta a fost rata medie stabilită anul trecut. Urmează să vedem rata pentru anul curent, dar creșterea a fost continuă din momentul creării parcului. Avem și un studiu salarial care estimează ratele de intrare și plafoanele maxime. Salariile medii mai mari sunt în jur de 6-7.000 de euro, dar există și persoane care câștigă mai mult.

– Avem și o cifră privind volumul impozitelor achitate anual sau pe tot parcursul existenței parcului. Cât a câștigat statul?
– Volumul impozitelor acumulate a crescut exponențial. Contribuția acestei industrii acoperă aproximativ cheltuielile totale ale statului pentru învățământul superior din Republica Moldova. Este o cifră foarte mare, ținând cont că în industrie lucrează doar aproximativ 25.000 de oameni. Vedem acest lucru și în contribuția sectorului la PIB: acum este 5,7%. Este o rată foarte mare raportată la numărul de angajați, adică aproximativ 4% din populația activă. La acest capitol suntem foarte bine poziționați chiar și la nivel european.

– Putem vorbi despre faptul că această profesie devine tot mai populară? Sau există o stagnare, luând în considerare că popularitatea acesteia se menține ani la rând?
– Nu aș spune că este o diminuare a atractivității profesiei. Mai degrabă este o diminuare a interesului companiilor de a angaja temporar persoane fără experiență. La nivel global, industria Tech trece printr-o perioadă de reconfigurare din cauza inteligenței artificiale. Este o perioadă de așteptare, companiile încearcă să înțeleagă cum se va stabiliza piața. Va fi în continuare nevoie de ingineri și specialiști, inclusiv de arhitecți software. Chiar dacă AI poate scrie cod, este nevoie de oameni care să înțeleagă ansamblul arhitectural și să ghideze AI. A doua provocare este securitatea: cum asiguri produse sigure într-un mediu în care multe instrumente AI nu lucrează în sisteme închise, iar riscurile de scurgere a datelor pot afecta clienții.

„Dacă conduceți mașini germane, probabil o parte din software e făcut în Moldova”

– Puteți să ne dați exemple de proiecte IT importante care au făcute în Moldova? Ce produse au fost create în țara noastră în cadrul companiilor care activează în acest domeniu?
– Sunt foarte multe produse și tot mai multe apar anual. La Web Summit Lisabona au participat câteva companii cu produse proprii. Avem o companie FinTech cu produs propriu, o soluție de safety pe telefonul mobil, creată integral în Moldova, care trimite pază privată în 3-5 minute. 

Avem un startup de crowdfunding, Fagura, prezent și pe piața din România. Există un produs pe segmentul de nutriție, Eating AI. O companie dezvoltă un produs medical prin care chirurgii pot exersa operații pe creier cu modele 3D. Un alt exemplu este un startup în Health Tech cu mare potențial. 

Există soluții FinTech, elaborate în Republica Moldova și folosite în întreaga Uniune Europeană și SUA. O companie moldovenească are produse incluse în Guinness Book, echipamente pentru scafandri profesioniști. 

Avem companii de gaming cu jocuri în top pe App Store, dezvoltate integral în Moldova de echipe mici. Avem companii care lucrează pe automotive: dacă conduceți mașini germane, probabil o parte din software e făcut în Moldova. 

Avem companii care lucrează pentru sectorul bancar, healthcare din SUA, Europa, Golf, precum și studiouri care fac efecte speciale și sunet pentru Hollywood. Suntem foarte buni la vinuri, dar suntem și mai buni la Tech, doar că lumea încă nu știe suficient acest lucru.

– Este nevoie și de anumite reglementări noi pe care le solicită companiile din domeniu?
– Mediul de afaceri, de obicei, spune: „Dați-ne pace să lucrăm”. Prea multe reglementări pot încurca. Totuși, există un dialog continuu cu autoritățile. 

Majoritatea solicitărilor țin de digitalizarea completă a serviciilor publice. Moldova are deja peste 70% dintre serviciile pentru business digitalizate, dar mai sunt încă 30% care trebuie integrate complet. 

Businessul vrea cât mai puține interacțiuni directe cu statul. În procesul de integrare europeană apar multe directive care trebuie transpuse, iar noi ne dorim ca acest lucru să fie făcut în beneficiul specificului Moldovei. Multe directive europene sunt în proces de revizuire (ex: GDPR, cookies), deci ar fi bine să transpunem versiunile actualizate, nu pe cele care sunt deja depășite.

– În aceste condiții, vreau să vă întreb dacă există companii care activează în Moldova sau exportă, dar nu sunt membre IT Park?
– Aproximativ 90% din industrie este în parc. Nu toate companiile sunt „IT pure”; unele sunt bănci sau companii mari care au departamente IT proprii, dar nu pot deveni rezidenți pentru că nu au 70% activitate IT. Unele companii mici preferă alte regimuri fiscale disponibile pentru microîntreprinderi. Există și firme care și-au creat spin-off-uri special pentru a deveni rezidenți. Deci da, există entități care nu sunt în IT Park, dar sunt puține.