Două asociații ale magistraților cer demisia Liei Savonea și publicarea propunerilor făcute de ea la Legea ANI/ Modificările ar îngreuna verificarea averii magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție cer Consiliului Superior al Magistraturii „să publice neîntârziat” propunerile de modificare a Legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar face mai dificilă procedura de verificare a averii magistraților. Cele două asociații vorbesc despre caracterul ”secret” al acestor propuneri trimise de președintele CSM, Lia Savonea, fapt inadmisibil într-o societate democratică, și îi cer acesteia „să își prezinte imediat demisia din funcția deținută”.
Demersul celor două asociații ale magistraților are loc în contextul în care Lia Savonea a trimis Senatului o propunere de modificare a Legii de funcționare a ANI. Informația, care a apărut în spațiul public pe surse, a fost confirmată de Lia Savonea într-un comunicat transmis marți, după ce, tot pe surse, a apărut informația că inspectorii Agenției Naționale de Integritate verifică averea acesteia.
Lia Savonea susținea că a făcut aceste propuneri de modificare a legislației privind organizarea şi funcţionarea ANI „după o amplă consultare a tuturor instanțelor și parchetelor”.
Reprezentanții Asociației Forumul Judecătorilor din România şi ai Asociației Inițiativa pentru Justiție spun însă că sunt „total străini” de o astfel de ”amplă consultare”, că nu au primit o astfel de solicitare și că nu au fost organizate adunări generale ale instanțelor sau parchetelor pentru dezbaterea necesității unor astfel de modificări legislative, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nici nu dispune de inițiativă legislativă.
Cele două asociații dezaprobă modificările legislative, care ar pune în discuție integritatea magistraților, de tipul publicării declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitării posibilității Agenției Naționale pentru Integritate de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile, ori anonimizării venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție cer CSM „să publice neîntârziat aceste propuneri și materialele care au stat la baza emiterii lor”, iar Lia Savonea „să își prezinte imediat demisia din funcție”.
Ce spun cele două asociații ale magistraților
- „Potrivit art. 51 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor (și similar și cele ale procurorilor): ”c) dezbat probleme de drept; d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;”
- Prin urmare, singurul cadru în care ar fi putut fi realizată cu deplină legitimitate ”ampla consultare” a magistraților era prin adunările generale ale instanțelor și parchetelor, fapt care a lipsit cu desăvârșire în perioada de referință mai-iulie 2019. Posibilele puncte de vedere emise de unii președinți de instanțe (curți de apel și tribunale) nu reprezintă o probă a unei consultări ample a sistemului judiciar, ci opinii individuale.
- În plus, remarcăm caracterul ”secret” al acestor propuneri trimise de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, nepublicate pe site-ul instituției, fapt care este inadmisibil într-o societate democratică, de esența acesteia fiind asigurarea transparenței decizionale în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă. De altfel, Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în baza Legii nr.544/2001, comunicarea acestor informații publice, tocmai în ideea de a le pune la dispoziția publicului larg.
- Totodată, dezaprobăm modificări legislative care ar fi de natură să pună în discuție integritatea magistraților, percepută astăzi drept unul dintre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul de justiție, de tipul publicării declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitării posibilității Agenției Naționale pentru Integritate de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile, ori anonimizării venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
De asemenea, este de neînțeles, într-un stat de drept, o dispoziție care ar restrânge evaluarea ANI asupra averii soțului/soției celui care depune declarația de avere în situația în care nu s-a optat pentru regimul matrimonial al separației de bunuri și, după caz, asupra averii copiilor aflați în întreținere. - Justiția stă la baza statului de drept, iar acceptarea valorilor și a principiilor acestuia presupune încredere din partea populației. Garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii are datoria de a contribui, prin măsuri ferme, la creșterea încrederii publice în modul în care funcționează justiția din România, la redarea prestigiului acestei activități, nicidecum să propună soluții prin care modul în care și-a dobândit averea o persoană salariată din bani publici și familia sa să rămână în obscuritate.
- În consecință, solicităm Consiliului Superior să publice neîntârziat aceste propuneri și materialele care au stat la baza emiterii lor, iar preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să își prezinte imediat demisia din funcția deținută”.
„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că în cursul zilei de 1 octombrie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către președintele CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, precum și informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform dispozițiilor legale în vigoare. În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 – comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă”, a transmis Lia Savonea, după ce în presă a apărut pe surse informația că ANI îi verifică averea.
Ea arată că, pe 26 august 2019, i-a fost adusă la cunoștință declanșarea de către ANI a procedurilor specifice activității de evaluare ca urmare a unei sesizări transmise de o „persoană fizică”.
„Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019, aşadar mult după închiderea lucrării vizând propunerile de modificare legislativă, respectiv 3 iulie 2019. Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, spune Lia Savonea.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, Savonea are două case, șase terenuri, peste 377.000 de euro și aproape 90.000 de lei în conturi, iar soțul său a vândut în ultimele luni cinci imobile, valoarea tranzacțiilor ajungând la aproape 345.000 de euro.
INTERVIURILE HotNews.ro