Dr. Cătălin Popescu, medic primar oftalmolog, Regina Maria, Policlinica Banat: "O cauză foarte comună pentru sindromul de uscăciune oculară este privitul monitorului. Există însă soluții"

După vârsta de 40 de ani, ochii și vederea trec prin multe schimbări fiziologice, adică normale. De aceea, este bine să știm despre ele și să sesizăm orice modificare apare la nivel ocular. Pentru că există afecțiuni ale ochiului care, nediagnosticate la timp și netratate, duc la distrugerea definitivă a vederii, atrage atenția dr. Cătălin Popescu, medic primar oftalmolog în cadrul Policlinicii Banat, Regina Maria. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, mulți dintre noi, prin natura meseriei sau altfel, ne suprasolicităm ochii în fața ecranelor de calculator și telefon mobil.

Una dintre primele probleme care apare după vârsta de 40 de ani este scăderea vederii de aproape, punctează dr. Cătălin Popescu: „Iar lucrul acesta îl sesizăm toți, pentru că toți lucrăm la calculator, spre exemplu, și, în special, la citit. Această problemă se numește presbiopie și apare la toată lumea care are peste 40 de ani, este fiziologică și este normală. Primul simptom este acela că începem, încet-încet, să îndepărtăm lucrurile pe care le avem în față pentru a le putea vedea mai bine. Mulți pacienți îmi spun: domnule doctor, nu-mi mai ajunge mâna, nu pot să îndepărtez mai mult.”

Nevoia de a depărta lucrurile este cauzată de faptul că lentila naturală a ochiului – cristalinul – își pierde elasticitatea și nu mai poate focaliza lucrurile la apropiere, explică medicul. Presbiopia avansează odată cu vârsta și este un lucru normal.

Ochelari 2 în 1 sau operație

Dar momentul în care „nu ne mai ajunge mâna” este acela în care ar trebui să intervenim și să ne punem ochelari pentru vederea de aproape. „Mulți oameni sunt reticenți față de punerea ochelarilor de aproape, pentru că există credința populară că «se lenevește ochiul». Dar ochelarii trebuie purtați, pentru că, altfel, nu ne vom mai putea desfășura activitatea la birou, la scris, la citit.”

În cazul în care purtăm și ochelari pentru distanță, cei pentru aproape pot fi integrați într-o singură pereche de ochelari bifocali sau progresivi care să rezolve problema la toate distanțele, în același timp. „Există, bineînțeles, și resurse chirurgicale. Se poate înlocui cristalinul cu unul multifocal. Montarea unui astfel de cristalin rezolvă problema și la aproape și la distanță, fără a mai purta ochelari. În principiu, odată montat un cristalin multifocal, se rezolvă problema. Însă, eu le spun pacienților că suntem ființe vii și că mici modificări de-a lungul timpului, în transparența corneei pot să apară. Deci, teoretic, pot să mai apară dioptrii de-a lungul timpului, nimic nu este definitiv, dar, cu un cristalin multifocal, problema ar trebui să se rezolve”, subliniază dr. Popescu.

Schimbarea de cristalin cu unul multifocal se face destul de rar, adaugă medicul oftalmolog: „Majoritatea persoanelor își pun ochelari. Este metoda cea mai ușoară. Orice intervenție chirurgicală sperie. Dar, dincolo de asta, orice problemă medicală trebuie rezolvată mai întâi cu cea mai simplă soluție. Pentru persoanele care refuză să poarte ochelari însă, există această soluție chirurgicală.”

Crește distanța, scade dioptria

În jurul vârstei de 60 de ani, mai spune expertul, adiția pentru ochelarii de aproape este maximă, de 2,5 dioptrii: „De aici încolo, dioptriile ochelarilor de aproape nu mai cresc, ca valoare. Iar dacă la distanță nu purtăm niciun fel de ochelari, vom avea ochelari de aproape – pentru citit – de plus 2, 5 dioptrii. La o distanță intermediară – la un monitor de calculator – ochelarii respectivi vor avea dioptrii mai mici ca valoare. Cu cât distanța la care trebuie să vedem crește, cu atât dioptriile ochelarilor de aproape scad ca valoare. Și invers. Cu cât distanța la care trebuie să vedem este mai mică, cu atât ochelarii trebuie să fie mai puternici.”

Deja, de la vârsta de 60 de ani, apare o altă patologie oculară – cataracta. „De cele mai multe ori, acesta este motivul pentru care se înlocuiește cristalinul după vârsta de 60 de ani și nu în scopul de a renunța la ochelari. Cataracta înseamnă practic opacifierea cristalinului și acuitatea vizuală scade peste tot, atât la distanță, cât și la aproape. Și atunci când nu ne mai putem desfășura activitatea, trebuie schimbat cristalinul”, recomandă medicul oftalmolog.

Operația de cataractă este una dintre cele mai efectuate intervenții chirurgicale în medicină, cu o rată de succes foarte mare. „Bineînțeles, ca la orice intervenție chirurgicală pot să apară post-operator niște probleme. Una dintre cele mai întâlnite este opacifierea de capsulă posterioară – așa numita cataractă secundară – care se poate rezolva printr-o intervenție cu laser, în cabinetul de oftalmologie”, mai explică dr. Cătălin Popescu.

Sindromul ochiului uscat

Pacienții care ajung la Policlinica Banat Regina Maria, adaugă medicul, sunt atât persoane trecute de 40 de ani, cât și tineri interesați de sănătatea ochlilor lor. Mai cu seamă că, orele nenumărate petrecute în fața computerului nu au cum să nu obosească ochii.

„Foarte mulți oameni vin cu sindrom de ochi uscat. Apare atât la doamne, cât și la domni. La doamne, mai ales din pricina schimbărilor hormonale care au loc după vârsta de 40 de ani. Iar o cauză foarte comună de apariție a sindromului de uscăciune oculară este privirul monitorului. Toți ne uităm la calculator, indiferent ce lucrăm. În mod normal, clipim de circa 30 de ori pe minut. Dar, din cauza atenției în fața monitorului, rata clipitului scade la jumătate. Clipim de 15 ori pe minut, motiv pentru care filmul lacrimal se usucă, apare o evaporare a filmului lacrimal și asta dă o senzație de uscăciune oculară. De asemenea, dacă locuim într-un mediu uscat sau suntem expuși la curenți de aer la birou – de la un aer condiționat, de exemplu – problema se accentuează”, atrage atenția medicul.

Ce putem face? „În primul rând, trebuie să ne hidratăm corespunzător, să folosim lacrimi artificiale care sunt picături cu rolul de a hidrata și de a hrăni suprafața oculară. Acestea se pot folosi ori de câte ori este nevoie de-a lungul zilei, nu se pot supradoza. Dar, în principiu, de 2-3 ori pe zi ar trebui să fie suficient pentru un ochi sănătos folosit excesiv la monitor”, recomandă expertul.

Pauzele la calculator, foarte importante pentru ochi

Ochelarii pentru calculator nu ajută în cazul sindromului de ochi uscat, mai spune medicul: „Ochelarii pentru calculator – doar cu filtre, fără dioptrii – nu ajută în acest sens. Ei preiau puțin din oboseala oculară. Trebuie verificat însă dacă nu este vorba despre un viciu de refracție, pentru că atunci ochiul face mai mult efort la calculator.”

Foarte important atunci când lucrăm la calculator, mai spune dr. Popescu, este să știm să facem pauze: „Să nu privim mai mult de 30 de minute în continuu monitorul. La fiecare jumătate de oră trebuie să avem 20 de secunde de privit la distanță, motivul fiind acela că ochiul face un efort atunci când privim la monitor. Mușchiul ciliar se contractă pentru a se putea bomba cristalinul și a putea focaliza aproape. Mușchii aceștia intraoculari trebuie să se ohihnească și ei. Altfel riscăm să apară astenopia acomodativă, sau oboseala oculară de la prea mult privit la calculator.”

Acest dinconfort poate fi supărător și duce la imposbilitatea de a-ți mai putea desfășura activitatea, avertizează oftalmologul: „Ochii încep să doară, să înțepe, să usture, se înroșesc. Și aici, este important de știut că picăturile care fac doar vasoconstricție – adică elimină doar roșeața oculară – nu sunt nepărat bune pentru ochi. Ele doar îl fac să nu mai fie roșu, fără să-l și hrănească. Importante sunt picăturile care aduc un aport nutritiv suprafeței oculare. Ele trebuie indicate de către medicul oftalmolog.”

Glaucomul și degenerescența maculară

După vârsta de 40 de ani, ar trebui făcut, anual, un control oftalmologic, recomandă specialistul: „Aceasta înseamnă măsurarea tensiunii intraoculare, lucru foarte important pentru prevenirea glaucomului. Glaucomul este o boală cronică cu predispoziție genetică care se manifestă prin scăderea acuității vizuale datorită afectarii progresive până la atrofiere a nervului optic, din pricina tensiunii intraoculare crescute. Diagnosticată devreme, boala poate fi tratată cu picături pentru a ține în frâu tensiunea intraoculară”.

Diagnosticarea în fază avansată a glaucomului duce la afectarea ireversibilă a nervului optic. Adică, la pierderea vederii.

Tot după vârsta de 40 de ani poate apărea degenerescența maculară. Aceasta devine una din proncipalele cauze de scădere a acuității vizuale a adunților după vârsta de 55 ani. Și în cazul acesteia, diagnosticarea la timp este importantă. „În degenerescența maculară este afectată zona centrală a retinei, denumită maculă. Astfel, se modifică stratul celulelor senzoriale la acel nivel prin depunerea unui material proteic denumit drusen, sau acumularea unui lichid la acel nivel. Depistată devreme, boala poate fi oprită din evoluție. Există diverse substanțe – în principiu antioxidanți, combinații de vitamine, care pot să oprească progresia bolii”, mai spune dr. Cătălin Popescu.

Examinare medicală anuală după 40 de ani

Dincolo de măsurarea tensiunii intraoculare, un examen complet al ochilor după vârsta de 40 de ani mai presupune testarea acuității vizuale. Apoi, biomicroscopie oculară, fund de ochi, tomografie retiniană, precum și alte investigații medicale, în funcție de problemele depistate. Toate acestea, mai spune dr. Popescu, se pot face la Policlinica Banat Regina Maria.

Dacă medicul oftalmolog nu a găsit vreo problemă de sănătate oculară, următorul examen medical ar trebui făcut după doi ani. Dar, dacă pacientul poartă deja ochelari, examinarea medicală ar trebui făcută în fiecare an. „De la 45 de ani înainte, eu recomand pacienților să vină anual la control. Mai ales că stăm foarte multe ore la calculator”, subliniază medicul.

Un comportament de tipul „am constatat că nu mai văd bine și merg la un centru de ochelari ca să-mi comand o pereche” nu este cea mai bună soluție dacă suntem interesați de păstrarea calității vederii. La un astfel de centru, dacă nu suntem supuși unui control efectuat de un medic oftalmolog, doar ni se măsoară dioptria. „Dar nu se cunoaște nimic despre ochi. Nu se poate vedea o tensiune intraoculară, nu se poate vedea retina. Practic, nu-ți spune nimic. Se măsoară niște dioptrii, în orb, aș spune. Nu se face biomicroscopie decât dacă există un medic. Atunci, deja avem un consult oftalmologic”, explică dr. Cătălin Popescu.

Vestea bună, mai spune expertul, ar fi că, oamenii au început să fie din ce în ce mai conștienți și mai informați referitor la sănătatea lor: „Ne folosim foarte mult ochii. Ei sunt importanți. Vin la controale regulat și persoane tinere. Fără să aibă neapărat o problemă, vin să-și facă un control. Pentru că știu că stau 8-10 ore cu ochii în monitor și nu vor să fie luați pe nepregătite. Și când spun persoane tinere mă refer la cele care au 30 de ani.”

După 40 de ani sunt diagnosticate mai frecvent sau se agravează boli cronice precum hipertensiunea arteriala și diabetul zaharat, având cosecințe și asupra ochiului, prin afectarea vascularizației retiniene. Retinopatia diabetică este o complicație cauzată de nivelul ridicat sau necontrolat al gucozei din sânge (glicemie). În această situație sunt afectate vasele de sânge de la nivelul retinei, producând hemoragii retiniene care afectează vederea. Pentru a preveni aceste complicții, persoanele care suferă de boli cronice care pot afecta si ochii, sunt indrumate să facă anual un control oftalmologic cu fund de ochi.

Cât privește alimentația – legumele, fructele – care ajută sănătatea ochilor, acestea sunt aceleași care ajută sănătatea întregului organism. „S-a observat că la risc de degenerescență maculară sunt persoanele care au o dietă bogată în grăsimi saturate – carne, brânză – persoanele supraponderale, fumătorii. De asemenea, s-a observat că o dietă bogată în fructe și legume, pește, nuci este protectoare pentru sănătatea ochilor. Totodata sunt benefice alimentele bogate in antioxidanți (vitamina A, C, E), acizi grași omega-3, zinc și cupru. Dar nu există un aliment special”, conchide expertul.

Articol susținut de Regina Maria