Dreapta revine în forță în Brazilia: victorie surpriză a lui Flavio Bolsonaro în primul tur al prezidențialelor. Ce înseamnă asta pentru finala cu Lula

Analiștii brazilieni cred că Bolsonaro ar fi putut beneficia de „votul de protest” din partea unor alegători care ar fi preferat un alt candidat, dar care au făcut din înfrângerea lui Lula o prioritate încă din primul tur.

Senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro îl va înfrunta pe președintele de stânga Luiz Inacio Lula da Silva în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Brazilia de la sfârșitul acestei luni, după ce a depășit așteptările în primul tur de duminică, obținând un ușor avantaj față de actualul șef al statului.

Alegerile au loc într-un moment crucial pentru cea mai mare economie din America Latină.

Brazilienii sunt nemulțumiți de creșterea costului de trai și de problemele de criminalitate, în timp ce țara are o relație din ce în ce mai tensionată cu Statele Unite.

Scrutinul este urmărit cu atenție în întreaga regiune, care a virat brusc spre dreapta în urma unei serii de victorii ale partidelor aliniate cu Donald Trump.

Sondajele realizate în perioada premergătoare alegerilor anticipau că Lula va câștiga primul tur cu aproximativ 3 puncte procentuale.

„Brazilia vrea schimbare”, spune Bolsonaro

Rezultatul mai bun decât se aștepta al lui Bolsonaro, cu 47% din voturi față de cele 45% ale lui Lula, îi va impulsiona probabil campania și ar putea consolida moneda și piața bursieră din Brazilia, care au înregistrat creșteri pe fondul perspectivelor oferite de acest candidat favorabil mediului de afaceri.

„Brazilia vrea schimbare și sunt foarte mulțumit de rezultate”, a declarat Bolsonaro, fiul fostului președinte de dreapta Jair Bolsonaro – care ispășește o pedeapsă de 27 de ani pentru complot în vederea unei lovituri de stat după ce a pierdut alegerile din 2022.

Adresându-se mulțimii adunate la un hotel din São Paulo, Lula a spus că era convins că va câștiga alegerile din primul tur.

„Începând de mâine, pornim o nouă campanie”, a spus el, promițând să le arate alegătorilor ce a realizat în calitate de președinte.

În ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la finanțele publice ale Braziliei și la creșterea economică lentă, campania a oferit puține dezbateri politice, întrucât ambii candidați principali au lipsit de la marile dezbateri televizate.

De ce s-au înșelat sondajele și ce înseamnă asta pentru turul II

Analiștii au încercat să interpreteze eroarea sondajelor – părerile au fost împărțite.

„Sondajele au greșit grav”, a declarat Robert Muggah, cofondator al institutului de cercetare Igarape, citat de Reuters. „Este de așteptat ca și sondajele pentru turul doi, care indică o cursă foarte strânsă, să-l subestimeze pe Bolsonaro”, a spus acesta.

Duminică dimineața, Bolsonaro le-a spus jurnaliștilor din Rio de Janeiro că mizează pe „un vot de protest din partea celor care, în alte condiții, ar vota pentru un alt candidat, dar se opun lui Lula”.

„Votul de protest prefigurează ce va urma în turul doi”, a afirmat analistul politic Rafael Favetti.

„Deși acest lucru ar trebui să-l avantajeze pe Flavio Bolsonaro în prezent, potențialul său de creștere în turul doi scade tocmai pentru că acel sprijin a fost deja concentrat la început”, a spus acesta.

Scorul strâns îi pune pe alegătorii care au votat pentru unul dintre ceilalți 10 candidați în primul tur în centrul luptei pentru președinție.

Ronaldo Caiado și Renan Santos, care au obținut împreună aproximativ 5,3 milioane de voturi, au declarat anterior că nu vor susține pe niciunul dintre candidați în turul al doilea.

O țară polarizată

Lula și Bolsonaro sunt cele mai importante figuri ale scenei politice braziliene, iar această campanie a polarizat din nou Brazilia: temele legate de suveranitate, criminalitate, economie și corupție fiind principalele preocupări ale alegătorilor.

Lula se bucură de o popularitate mai mare în nord-estul sărac al Braziliei, în rândul alegătorilor cu venituri mici, al catolicilor și al femeilor.

El candidează pentru un al patrulea mandat, după ce a fost ales în 2002, 2006 și apoi, într-un mandat neconsecutiv, în 2022.

La acele alegeri, l-a învins pe Jair Bolsonaro cu mai puțin de 2% din voturi, acesta fiind cel mai strâns rezultat al alegerilor prezidențiale din istoria Braziliei.

După acele alegeri, susținătorii lui Bolsonaro au vandalizat clădiri guvernamentale pe 8 ianuarie 2023.

Lui Jair Bolsonaro i s-a interzis să candideze pentru realegere chiar înainte de a-și ispăși pedeapsa cu închisoarea, dar acesta l-a susținut pe fiul său cel mare, Flávio, să candideze în locul său.

Flávio Bolsonaro s-a angajat să ofere amnistie tatălui său și susținătorilor săi responsabili de revoltele din 8 ianuarie, dacă va fi ales.

Senatorul de dreapta este mai popular în sud, precum și în rândul alegătorilor mai înstăriți și al creștinilor evanghelici.

Probleme economice

În ciuda reducerii inegalității și a șomajului în Brazilia, Lula a avut probleme în încercarea de a câștiga simpatia alegătorilor care se confruntă cu costul ridicat de trai, datoriile mari ale gospodăriilor și amenințarea criminalității și a activității tot mai răspândite a bandelor.

Bolsonaro a încercat să profite de îngrijorările legate de prețurile mari, în timp ce Lula a luat măsuri pentru a interzice jocurile de noroc online și, pe măsură ce cursa electorală a devenit tot mai strânsă, a extins programele de asistență socială și a propus o nouă reducere a datoriilor pentru familii.

Creșterea cheltuielilor și a datoriei publice, care a depășit 82% din PIB, au alimentat îngrijorările fiscale pe care viitorul președinte al Braziliei va trebui să le abordeze.

Guvernul și-a redus previziunile de creștere economică pentru acest an și pentru anul viitor la 2,0% și, respectiv, 2,3%.

Aproape jumătate dintre brazilieni afirmă că situația economică s-a înrăutățit în ultimul an, potrivit unui sondaj Quaest publicat în septembrie, comparativ cu doar 19% care susțin că economia s-a îmbunătățit.

Subiectul creșterii costului de trai a devenit central în campania senatorului Bolsonaro, care compară frecvent prețurile actuale din supermarketuri cu cele din perioada președinției tatălui său.

Campania lui Lula a ripostat cu un site web numit „Piața minciunilor” pentru a contesta aceste afirmații. De asemenea, a depus o plângere la Curtea Electorală Superioară, care supraveghează alegerile din Brazilia, acuzând campania senatorului că minte în legătură cu prețurile.

Experții spun că dezbaterea privind costul vieții reflectă un decalaj între îmbunătățirea indicatorilor privind piața muncii și inflația și ceea ce trăiesc multe gospodării în viața de zi cu zi.

Scandaluri de corupție

Scandalurile și temerile privind interferența străină înaintea votului au eclipsat în mare măsură dezbaterile politice din timpul campaniei.

Controversa din jurul băncii Banco Master, acum desființată, a cuprins o mare parte a clasei politice braziliene după ce Daniel Vorcaro, care conducea banca, a fost arestat la începutul acestui an și acuzat de o schemă de fraudă de mai multe miliarde de dolari, acuzație pe care o neagă.

O anchetă a poliției federale a investigat legăturile bancherului cu personalități din elita politică braziliană, inclusiv cu Bolsonaro, care este anchetat pentru suspiciuni de spălare de bani pe care poliția le-a pus în legătură cu acest caz.

Bolsonaro a negat orice faptă ilegală.

Lula a fost, de asemenea, afectat indirect de scandal, după ce poliția a sugerat că Vorcaro ar fi luat legătura cu judecătorul Curții Supreme Alexandre de Moraes pentru a-i cere ajutorul în vederea evitării arestării. Moraes neagă orice faptă ilegală.

Moraes nu a fost numit de Lula, dar este considerat un aliat al acestuia, având în vedere că judecătorul a prezidat procesul privind lovitura de stat a lui Jair Bolsonaro.

Relația cu SUA, tensionată

Pe tot parcursul campaniei, aliații lui Lula au avertizat că administrația Trump ar putea refuza să recunoască rezultatele alegerilor în cazul în care acesta ar câștiga, făcând referire la o încercare eșuată de a trimite oficiali americani în Brazilia.

Trump nu a susținut oficial niciun candidat, deși l-a primit pe senatorul Bolsonaro la Casa Albă și l-a lăudat public.

Reuters a relatat miercuri că oficiali ai serviciilor de informații braziliene au informat o delegație franceză și germană cu privire la presupusa interferență a SUA și a Rusiei înainte de alegeri. Statele Unite au respins acuzațiile de interferență în afacerile Braziliei.

Unii diplomați brazilieni afirmă că Washingtonul consideră Brazilia drept ultimul obstacol major în calea unei ofensive a guvernelor aliniate lui Trump în America Latină, după recentele victorii din Chile, Columbia, Honduras și Peru, precum și după o extindere fără precedent a puterii SUA în Venezuela în urma intervenției militare.

La Washington, progresiștii îl consideră pe Lula un „far al speranței”, a declarat Alex Main de la Centrul pentru Cercetări Economice și Politice, un think tank de stânga, citat de Reuters.

În țara vecină, Argentina, oponenții președintelui libertarian Javier Milei văd posibila realegere a lui Lula ca pe un potențial impuls în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Dreapta a câștigat multe locuri în Congres

Rezultatul surprinzător obținut de Bolsonaro în primul tur a făcut parte dintr-o demonstrație mai amplă de forță a dreptei braziliene.

Partidele de dreapta, conduse de Partidul Liberal (PL) al lui Bolsonaro, au înregistrat rezultate solide în ambele camere ale Congresului, PL fiind pe cale să devină cea mai mare forță din Camera Deputaților și înregistrând câștiguri în Senat.

Printre acestea s-au numărat victoriile altor membri ai familiei Bolsonaro, inclusiv a fostei prime doamne Michelle Bolsonaro, mama vitregă a lui Flavio, care a câștigat un mandat în Senat în Districtul Federal, prima sa funcție aleasă.

Fratele său, Carlos Bolsonaro, a fost ales în Senat în statul Santa Catarina.

Rezultatele arată că mișcarea politică construită în jurul fostului președinte Jair Bolsonaro – cunoscută sub numele de „bolsonarista” – rămâne o forță electorală puternică, chiar și în condițiile în care fostului președinte i s-a interzis să candideze personal.

„Faptul că candidații de extremă dreapta pentru legislativ au depășit toate așteptările sugerează o bază populară mai profundă pentru proiectul bolsonarist decât se așteptau mulți”, a declarat pentru Al Jazeera Andre Pagliarini, profesor asistent de istorie și studii internaționale la Universitatea de Stat din Louisiana și autor al unei cărți despre Lula.