Drogurile in Romania: Rutele de trafic, preturile si numarul victimelor. Sursa principala a etnobotanicelor este China

​Consumul de droguri in Romania a crescut in 2010, cel mai consumat drog fiind canabisul. Concluzia apartine Raportului National privind Situatia Drogurilor 2011, prezentat marti, 15 noiembrie, de Agentia Nationala Antidrog (ANA). Potrivit raportului, care prezinta date din 2010, Romania nu este o tara sursa pentru traficul de droguri, dar ramane un stat de tranzit. Vezi in articol ratele de transmitere a bolilor infectioase asociate consumului de droguri (hepatita B si C, HIV), cate persoane au murit anul trecut din cauza drogurilor, urmareste rutele de trafic a drogurilor, precum si pretul drogurilor la nivelul strazii.

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroina (0,3%) si cocaina (0,3%). Canabisul si ecstasy sunt consumate cu predilectie de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precadere din regiunea Bucuresti/Ilfov si Vestul tarii. Cea mai mica varsta declarata de un respondent pentru debutul in consumul de canabis a fost de 14 ani, iar media varstei de debut a fost 22 de ani, se arata in raport.

Se estimeaza ca in Bucuresti sunt 18.297 de consumatori problematici de droguri, adica persoane care consuma droguri timp indelungat/in mod regulat. Pentru aceasta estimare au fost folosite rezultatele programelor de schimb de seringi. Comparativ cu anii anteriori, se observa o usoara crestere, noteaza raportul, care precizeaza ca principala limita in realizarea unei estimari la nivel national este reprezentata de disponibilitatea serviciilor/ programelor din restul tarii.

Bolile infectioase asociate consumului de droguri

• crestere usoara pentru Hepatita Virala de tip B: 13,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testati – cei mai multi sunt de sex masculin, cu varsta mai mare de 35 de ani; s-a inregistrat totodata o dublare a prevalentei HVB in randul celor cu istoric de injectare de peste 10 ani.

• crestere usoara pentru HIV: 4,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testati (desi prevalenta se situeaza inca la valori sub media europeana) – apar valori mai mari pentru categoria de varsta 25-34 de ani si in randul pacientilor cu un istoric de injectare de peste 10 ani.

• scadere usoara pentru Hepatita Virala de tip C, care se mentine insa la un nivel inalt: 63,9% dintre consumatorii de droguri injectabile testati (peste media europeana). Se inregistreaza valori „semnificativ mai mari” in randul pacientilor de sex masculin, cu un istoric de injectare de mai putin de 2 ani (83,3%).

Decese asociate consumului de droguri

Anul trecut au fost inregistrate 34 de decese asociate consumului de droguri, la nivel national (33 din Bucuresti, un caz din judetul Ilfov). S-au mai inregistrat si 15 cazuri de decese indirecte (12 din Bucuresti si trei din Constanta) la consumatori de droguri cunoscuti, dar a caror cauza de deces a fost legata de patologii asociate sau consecutive consumului cronic-acut de droguri, nu de intoxicatie.

Din cele 34 de decese direct asociate consumului de droguri, 30 sunt barbati, patru femei, iar varsta medie la deces a fost de 29 de ani.

Piata drogurilor – rutele de trafic

In 2010, in Romania nu au fost descoperite laboratoare clandestine destinate fabricarii de droguri. „Se poate afirma ca Romania nu este o tara sursa pentru traficul de droguri, cele cateva culturi de canabis descoperite nefiind reprezentative prin cantitatea estimata a fi produsa”, se arata in raport.

Canabisul si hasisul constituie cele mai traficate/ consumate droguri din Romania, intalnite preponderent in marile centre universitare: Bucuresti, Craiova, Constanta, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. Ele provin, in mare parte, din tari precum Republica Moldova, Serbia, Spania si Olanda.

In privinta traficului de heroina, Romania ramane punct de tranzit, desi se remarca o intensificare a activitatilor desfasurate de grupurile criminale prin recrutarea de cetateni romani pentru transportul unor cantitati semnificative (10-80 de kilograme). Se constata achizitionarea pentru transportul drogurilor a unor autoturisme inmatriculate in Romania, care, ulterior finalizarii unui astfel de transport, sunt oferite ca plata carausului.

Ruta principala continua sa fie cea Balcanica. Marile retele de trafic international de heroina sau inclus Romania in ramura nordica a rutei Balcanice, alaturi de Bulgaria si Ungaria catre Europa de Vest.

Exista informatii ca Romania a fost inclusa intr-o noua ruta de tranzit a heroinei din Afganistan spre tarile occidentale, alaturi de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Rusia si Ucraina, precizeaza raportul. Concret, din depozitele constituite in Ucraina, heroina pleaca spre Europa Occidentala pe trei rute: prin Polonia, prin Ungaria si prin Romania.

„Etnobotanicele” sau „drogurile legale” provin in principal din China, dar exista importuri si din Germania si Anglia. Substantele sunt introduse in Romania in principal prin intermediul societatilor de curierat rapid. Distribuitorii le achizitioneaza la un pret relativ mic, de aproximativ 2 euro/gram si le vand la preturi de pana la 22 euro/gram, precizeaza raportul Agentiei.

Cocaina ramane un drog al marilor orase, fara mari modificari fata de anii trecuti cand acest tip de drog era semnalat, la consum, in proportie de peste 75%, in Bucuresti, Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca, Ramnicu-Valcea, Deva, Sibiu si Brasov. Principala piata de desfacere a cocainei este municipiul Bucuresti. Ca modalitati de transport a cocainei sunt preferate doua metode, intalnite in peste 90% din situatii: prin intermediul carausilor si prin intermediul societatilor de curierat.

In ultimii ani se observa tendinta traficantilor sud-americani de a utiliza ruta maritima pentru transportul unor cantitati insemnate de cocaina spre Europa. Portul Constanta reprezinta o optiune pentru introducerea in spatiul european a unor importante cantitati de cocaina, provenite din tari ale Americii de Sud.

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin Romania, existand si o cerere pentru consum. Acestea provin din tari vest-europene si au ca destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu. Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul serviciilor postale, a transportului aerian, cat si a celui rutier (prin autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special in baruri, discoteci, cluburi.

Pretul drogurilor la nivelul strazii

In 2010, preturile de comercializare a drogurilor nu au inregistrat variatii semnificative fata de anul precedent, se arata in raport.

Pretul cu ridicata (exprimat in Euro/kilogram, litru sau 1.000 de doze)

Hasis: 4.000 – 7.000 Euro

Canabis iarba (marijuana): 2.000 – 5.000 Euro

Cocaina: 45.000 – 90.000 Euro

Heroina: 12.000 – 20.000 Euro

Ecstasy (MDMA): 3.500 – 7.130 Euro

Pretul cu amanuntul (in Euro/gram sau pe doza)

Hasis: 14,25 – 19 Euro

Canabis iarba (marijuana): 9,5 – 19 Euro

Cocaina: 80 – 120 Euro

Heroina: 35,63 – 47,51 Euro

Ecstasy (MDMA): 9,5 – 19 Euro

LSD (timbru): 19 – 35,63 Euro

Parinti consumatori de droguri

Copiii ai caror parinti consuma droguri sufera de multe probleme fizice si psihologice si au o probabilitate crescuta de a consuma droguri ulterior, comparativ cu copiii ai caror parinti nu au consumat droguri. De asemenea, in randul acestora rata abandonului scolar si a delincventei juvenile este mai ridicata. Consumul de droguri la parinti conduce la absenta unor legaturi afective familiale durabile. Consecintele se manifesta prin labilitate emotionala la copii, anxietate, depresie sau stima de sine scazuta, ostilitate, tulburari de atentie, iritabilitate si agresivitate.

In cazul femeilor insarcinate care consuma droguri, consecintele afecteaza atat mama, cat si nou-nascutul. Bolile infectioase asociate consumului de droguri, in special pe cale injectabila (hepatitele B si C, precum si HIV) se transmit mai rapid, cu cat creste intimitatea dintre persoanele infectate si celelalte. In familie, intre membrii acesteia exista o intimitate sporita, care poate facilita transmiterea acestor boli, precum si a altor boli infectioase (sifilis), noteaza ANA.

„Una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la parinti este aceea ca mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenti de droguri”, avertizeaza raportul Agentiei Nationale Antidrog. De regula, acesti copii prezinta la nastere sindromul de abstinenta neonatala (sevraj), care poate dura de la o saptamana, la o luna.

Pe de alta parte, mortalitatea infantila este mai ridicata in randul nou-nascutilor proveniti din mame consumatoare de droguri, sustin specialistii, care precizeaza ca administrarea drogurilor in timpul sarcinii creste foarte mult riscul de aparitie a malformatiilor congenitale, de nastere prematura, de greutate mica la nastere sau chiar de pierdere a sarcinii.

Consumul de droguri in penitenciar

Conform datelor Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), in anul 2010, comparativ cu anul anterior, a crescut numarul de detinuti care s-au declarat, la incarcerare, ca fiind consumatori de droguri. In perioada 2001-2010 s-a inregistrat o dublare a numarului de detinuti care s-au autodeclarat consumatori de droguri la momentul incarcerarii (de la 1.065 la 2.043), in conditiile in care, in aceeasi perioada, s-a produs o injumatatire a efectivului de detinuti (de la 50.035 la 26.721).

In ultimii ani, heroina ocupa primul loc in topul consumului (mai mult de doua treimi dintre detinutii care s-au declarat consumatori), urmata de canabis si cocaina.

Datele arata ca anul trecut a crescut de aproape 4 ori numarul celor care au declarat policonsum de droguri, fata de 2009 (de la 2,54% la 12,18%). In corelatie cu tipul de drog consumat, 71,16% au mentionat injectarea ca fiind cea mai frecventa cale de administrare.

In ce priveste admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, 2.163 de persoane au beneficiat anul trecut de tratament pentru consumul de droguri ilegale si „etnobotanice”. Dintre acestia, peste 64% au fost internati, aproximativ 35% au primit tratament in ambulatoriu si restul in regim de detentie. Opiaceele au reprezentat drogul principal pentru care s-a solicitat asistenta medicala in 2010, insa s-a observat o „crestere exploziva” a consumului de „droguri legale”, se arata in raportul Agentiei Nationale Antidrog. O posibila explicatie a consumului crescut de „etnobotanice” o reprezinta pretul relativ scazut fata de celelalte droguri si „accesibilitatea mult mai mare a acestora”.

In consecinta, s-a inregistrat o schimbare a modelului de consum, a declarat Sorin Oprea, directorul Agentiei Nationale Antidrog, care a explicat ca heroinomanii au trecut pe „etnobotanice”. Aproape 39% dintre persoanele care au primit anul trecut asistenta medicala pentru consumul de „etnobotanice” primisera anterior tratament pentru opiacee (in principal pentru heroina).

Se inregistreaza, insa, si o alta forma de consum, si anume: policonsumul. Mai mult de o treime dintre cei care au fost asistati medical in 2010 ca urmare a consumului de droguri au folosit heroina ca drog principal si „etnobotanicele” ca droguri secundare. Media de varsta a celor asistati medical este mai mica de 31 de ani. Tendinta este de scadere a varstei consumatorilor de droguri, iar cei mai multi dintre cei care au ajuns la spital au avut un consum zilnic si si-au administrat drogurile preponderent pe cale injectabila.

Raportul noteaza ca anul trecut s-a constatat o crestere cu 194% (de trei ori mai mult) a numarului de urgente medicale ca urmare a consumului de „etnobotanice”, fata de 2009. Tot in 2010 s-a largit, insa, si aria unitatilor medicale rapoartoare, de la 46 la 65 de unitati de primire urgente.

Aproximativ o treime din totalul admiterilor la tratament au fost tineri cu varste mai mici de 24 de ani, iar o alta treime – tineri cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani.

Stire in curs de actualizare