Drone și AI. Soluțiile la care apelează țările din Europa pentru a-și proteja șoselele și căile ferate de temperaturile prea ridicate

Căile ferate ale Europei cedează sub efectul valurilor de căldură record, șoselele se înmoaie, iar rețelele electrice sunt tot mai solicitate. În fața acestor probleme, țările europene apelează la o gamă variată de soluții pentru infrastructura îmbătrânită, relatează Reuters. Iar soluțiile includ și drone care inspectează liniile feroviare și senzori alimentați de inteligență artificială (AI). Unele soluții sunt și mai simple: vopseaua albă.

La aeroportul din Oslo, unde miercuri temperaturile sunt prognozate să atingă 30 de grade Celsius, cu 10 grade peste media normală pentru această perioadă a anului în Norvegia, muncitorii au stropit pista cu apă pentru a o menține rece.

Este o schimbare semnificativă pentru o țară obișnuită mai degrabă să facă față frigului și reflectă modul în care Europa este nevoită să se adapteze creșterii temperaturilor, care alimentează incendiile de vegetație, provoacă mii de decese în exces și exercită o presiune tot mai mare asupra infrastructurii.

„În Norvegia, asfaltul trebuie să reziste atât la frig extrem, cât și la temperaturi destul de ridicate”, a declarat pentru Reuters Jørn Arvid Remark, inginer de exploatare la operatorul aeroportuar de stat Avinor, adăugând că aeroportul testează un nou tip de asfalt rezistent la căldură.

Pompierii pulverizează aproximativ 9.000 de litri de apă pe porțiunile-cheie ale pistei, care se pot deteriora la temperaturi ridicate, deoarece asfaltul se înmoaie sub greutatea aeronavelor.

Infrastructura din Europa nu a fost proiectată pentru asemenea călduri

Drumurile și căile ferate din Europa, multe construite în urmă cu decenii, întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți în a face față acestor condiții. Potrivit Reuters Climate Monitor, miercuri temperaturile din Europa Occidentală erau cu 5,5 grade Celsius peste media pentru data de 15 iulie.

„Infrastructura noastră nu este deloc pregătită pentru fenomenele meteorologice extreme pe care le vom vedea”, afirmă Chris Dodwell, co-președinte al centrului pentru sustenabilitate din cadrul Impax Asset Management.

El atrage de asemenea atenția că valurile de căldură, odinioară rare, devin evenimente obișnuite.

Un raport din 2025 al principalelor bănci centrale estimează că fenomenele meteorologice severe, inclusiv valurile de căldură, seceta și inundațiile, ar putea reduce PIB-ul zonei euro cu până la 4,7% până în 2030.

Temperaturi mai ridicate înseamnă mai multe furtuni și inundații

Căile ferate europene au resimțit din plin efectele.

Un raport al Uniunii Europene publicat în aprilie a constatat că peste 70% dintre administratorii rețelelor feroviare se confruntă cu perturbări tot mai mari provocate de fenomenele meteorologice extreme. Între 2015 și 2024, întreruperile cauzate de vreme au echivalat cu pierderea a unul până la trei ani de funcționare a serviciilor feroviare la nivelul întregii regiuni.

Căldura poate provoca dilatarea șinelor și defectarea macazurilor, semnalizării și sistemelor de alimentare cu energie. Totuși, fenomenele meteorologice extreme generate de temperaturile ridicate pot provoca perturbări și mai grave.

„Cea mai critică problemă pentru rețelele feroviare nu este căldura în sine, ci furtunile, vânturile puternice și alunecările de teren care urmează adesea după valurile de căldură”, afirmă Oliviero Baccelli, profesor la Universitatea Bocconi din Milano.

„Italia s-a confruntat deja cu perturbări semnificative ale rețelei sale feroviare, în special pe rutele alpine, ca urmare a fenomenelor asociate schimbărilor climatice”, subliniază el.

Temperaturile neobișnuit de mari au ajuns până în țările din nordul Europei

Țările din nordul Europei, precum Marea Britanie, se confruntă cu dificultăți deosebite, deoarece o mare parte a infrastructurii lor feroviare a fost proiectată pentru un interval de temperaturi mai restrâns decât cel al rețelelor din sudul Europei.

John Lawrence, președintele IET Railway Technical Network, afirmă că multe componente și sisteme feroviare sunt „în esență înghețate în timp”.

El adaugă că adaptarea întregii rețele la temperaturi ridicate ar implica costuri uriașe, însă operatorii analizează modele mai stabile de traverse și tehnologii precum inteligența artificială și dronele pentru „a accelera ritmul în care liniile pot fi inspectate și monitorizate”.

Network Rail, administratorul infrastructurii feroviare din Marea Britanie, s-a angajat să investească 2,6 miliarde de lire sterline (aproximativ 3 miliarde de euro) în perioada 2024–2029 pentru a ajuta rețeaua să reziste unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente.

Nu toate soluțiile sunt însă foarte costisitoare. Unii operatori folosesc metode tradiționale pentru a reflecta căldura. Autoritatea pentru transport din Stockholm a cheltuit aproximativ 100.000 de coroane suedeze (circa 9.100 de euro) pentru a vopsi în alb anumite porțiuni ale liniilor de metrou în lunile mai și iunie, reducând astfel riscul deformării șinelor.

Și unii operatori de căi ferate au apelat la această soluție.

Valuri de căldură „mai intense, mai frecvente și mai îndelungate”

Martin Wilson, director de inginerie la producătorul francez de echipamente feroviare Alstom, a declarat că Europa poate învăța din experiența unor sisteme de transport precum metroul din Riad și tramvaiul din Dubai, proiectate să funcționeze la temperaturi de peste 50 de grade Celsius.

„Valurile de căldură de astăzi sunt adesea mai intense, mai frecvente și durează mai mult”, afirmă acesta, subliniind că „creșterea temperaturilor pune din ce în ce mai mult la încercare sistemele feroviare din Europa.”

Și drumurile se confruntă cu presiuni similare.

Inginerii spun că autostrăzile din nordul Europei au fost construite în principal pentru a rezista degradării provocate de ciclurile repetate de îngheț și dezgheț, în timp ce țările sudice, precum Spania, folosesc amestecuri de asfalt mai potrivite pentru perioadele prelungite de căldură din timpul verii.

Găsirea echilibrului potrivit devine tot mai dificilă, pe măsură ce țările trebuie să facă față atât unor ierni mai reci, cât și unor veri mai fierbinți.

„S-ar putea să fie nevoiți să-și adapteze abordarea”, afirmă José Pablo Sáez Villar, din cadrul Asociației Inginerilor Civili din Spania, referindu-se la proiectanții și constructorii de drumuri din nordul Europei.

RATP, operatorul de transport public din Paris, a creat o unitate specială pentru gestionarea valurilor de căldură și pregătește un plan de adaptare la schimbările climatice până la sfârșitul anului.

În Norvegia, autoritățile afirmă că vremea mai caldă și mai umedă schimbă modul în care este proiectată infrastructura nouă.

„Drumurile vor fi construite astfel încât să fie mai rezistente”, promite Grethe Vikane, responsabilă pentru dezvoltare socială și climă în cadrul Administrației Norvegiene a Drumurilor Publice.

„Astfel încât să poată face față atât provocărilor deja existente, cât și consecințelor schimbărilor climatice preconizate”, adaugă aceasta.