După 10 ani, NATO are un nou șef. Mark Rutte, numit oficial, la o săptămână după ce Klaus Iohannis s-a retras din cursă

Mark Rutte, ales pentru a fi următorul secretar general al NATO, este un critic feroce al președintelui rus Vladimir Putin și un aliat ferm al Ucrainei, care și-a perfecționat abilitățile de negociator politic în timpul celor aproape 14 ani în care a fost prim-ministru olandez.

Rutte, în vârstă de 57 de ani, va prelua funcția de șef al NATO la 1 octombrie, înlocuindu-l pe norvegianul Jens Stoltenberg, care a deținut acest post timp de zece ani.

A susținut activ sprijinul militar al Europei pentru Ucraina de la invazia Rusiei din 2022 și a afirmat că înfrângerea Moscovei pe câmpul de luptă este vitală pentru asigurarea păcii în Europa.

Punctul său de vedere este puternic influențat de doborârea unui avion de linie deasupra Ucrainei în 2014, pe care Olanda o pune pe seama Rusiei, și în care 196 dintre cele 298 de victime erau olandezi. NATO trebuie să fie puternică pentru a contracara Moscova, iar ceilalți lideri ai Uniunii Europene nu trebuie să fie naivi cu privire la Putin, susține Rutte.

„Nu se va opri la Ucraina dacă noi nu îl oprim acum. Acest război este mai mare decât Ucraina. Este vorba despre apărarea statului de drept internațional.”

Mark Rutte, septembrie 2022

Rutte a preluat funcția pentru prima dată în 2010 și a devenit cel mai longeviv prim-ministru olandez înainte de a anunța anul trecut că intenționează să părăsească politica națională.

După doborârea zborului MH17, el a trecut de la o preocupare preponderent internă la unul dintre principalii negociatori ai UE, jucând un rol important în dezbaterile europene privind imigrația, datoria și răspunsul la COVID-19.

Sub conducerea sa, Olanda a crescut cheltuielile pentru apărare la mai mult de pragul de 2 % din PIB cerut membrilor NATO, furnizând Kievului avioane de luptă F-16, artilerie, drone și muniție și investind masiv în propria armată.

Numirea lui Rutte, o formalitate

Numirea lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său rival pentru acest post, președintele Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că a ieșit din cursă, după ce nu a reușit să se impună, comentează Reuters.

„Consiliul Nord-Atlantic a decis să îl numească pe premierul olandez Mark Rutte în funcția de viitor secretar general al NATO, succedându-i lui Jens Stoltenberg”, a anunțat NATO într-un comunicat de presă citat de agențiile internaționale de presă.

„Domnul Rutte își va prelua funcțiile de secretar general începând cu 1 octombrie 2024, când expiră mandatul domnului Stoltenberg, după zece ani la conducerea Alianței”, a adăugat acesta.

După ce și-a declarat interesul pentru această funcție anul trecut, Rutte a obținut sprijinul timpuriu al unor membri-cheie ai Alianței, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania.

Alții au fost mai reticenți, în special țările din Europa de Est, care au susținut că postul ar trebui să revină pentru prima dată unei persoane din regiunea lor, amintește Reuters.

Dar, în cele din urmă, acestea l-au susținut pe Rutte, un critic feroce al președintelui rus Vladimir Putin și un aliat ferm al Ucrainei.

Stoltenberg a salutat călduros alegerea lui Rutte ca succesor al său. „Mark este un lider puternic. Știu că las NATO pe mâini bune”, a comentat Stoltenberg.

NATO și posibilele provocări dacă Trump iese din nou președinte

NATO ia decizii prin consens, astfel încât Rutte, care se retrage din politica olandeză după aproape 14 ani în calitate de prim-ministru, ar putut fi confirmat numai după ce toți cei 32 de membri ai alianței i-au acordat sprijinul lor.

Rutte se va confrunta cu provocarea de a susține sprijinul aliaților pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, evitând în același timp ca NATO să fie atrasă direct într-un război cu Moscova.

De asemenea, el va trebui să facă față posibilității ca Donald Trump să revină la Casa Albă după alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA.

Posibila revenire a lui Trump i-a neliniștit pe liderii NATO, deoarece fostul președinte republican a pus sub semnul întrebării disponibilitatea SUA de a sprijini alți membri ai alianței dacă aceștia ar fi atacați.

Donald Trump  a pus recent sub semnul îndoielii angajamentul SUA de a veni în ajutorul aliaților care nu alocă 2% din PIB pentru apărare.

Însă Rutte, care era văzut deja de anul trecut drept favorit pentru a deveni noul șef al alianței, a declarat lunile trecute că Europa „ar trebui să nu se mai plângă și vaite și să fie cicălitoare” cu privire la Trump și să se concentreze în schimb pe ceea ce poate face ea pentru Ucraina. „Trebuie să lucrăm cu oricine este pe ringul de dans”, a spus el în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen.

Cine e Mark Rutte

Agenția Reuters i-a făcut încă din februarie un portret în care amintește că Rutte predă sociologie la un liceu din Haga o oră pe săptămână și a spus anterior că nu se poate gândi la o slujbă mai bună după ce se va retrage din politică decât să devină profesor cu normă întreagă.

El s-a răzgândit însă în această privință în octombrie anul trecut, când a anunțat public că este interesat să devină viitorul secretar general al NATO.

În vârstă de 57 de ani, Rutte este necăsătorit, nu are copii și nu a avut nicio relație sentimentală cunoscută în cei 18 ani de când a devenit lider al partidului olandez VVD. Născut și crescut la Haga, el a locuit toată viața sa în acest oraș în care se află sediul guvernului olandez.

• „Teflon Mark” în Olanda. Cine este Mark Rutte

El locuiește de ani de zile în aceeași casă modestă și se mândrește cu faptul că încă are aceeași mașină Saab pe care a cumpărat-o second-hand în urmă cu peste un deceniu.

Rutte a studiat istoria la prestigioasa universitate olandeză din Leiden și a intrat în guvern în 2022 ca viceministru pentru probleme sociale. Înainte de aceasta el a lucrat timp de câțiva ani ca manager de resurse umane la multinaționala de bunuri de larg consum Unilever.

Pentru o bună parte a mandatului său în fruntea Olandei el a fost cunoscut în principal ca politician axat pe politica internă, devenind un jucător la nivel european doar în ultimii ani. El a supraviețuit mai multor scandaluri care au zguduit clasa politică olandeză, ceea ce a făcut presa locală să îl poreclească „Teflon Mark”.

Olanda și-a redus cheltuielile militare în timpul anilor de austeritate fiscală din mandatul său. Însă după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, Olanda și-a sporit din nou cheltuielile militare, acestea urmând să ajungă în jurul nivelului de 2% din PIB convenit de aliați cu un deceniu în urmă.

Iohannis s-a retras oficial din cursa pentru șefia NATO

Klaus Iohannis a renunțat oficial, săptămâna trecută, la cursa pentru șefia NATO, potrivit unui anunț făcut joi printr-un comunicat de presă, după ce președintele român a rămas fără susținători pentru această candidatură.

Potrivit unui comunicat al președinției, Iohannis „i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației”.

În ședința CSAT de joi, oficialii români au decis să îl susțină pe premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție.

„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, a mai precizat comunicatul.

Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis donarea unui sistem de rachete Patriot către Ucraina, anunță Cotroceniul.

Cum se alege secretarul general al NATO

Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.

Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.