După ce pacienții s-au plâns că nu mai au acces de luni de zile la analize decontate, furnizorii de servicii medicale confirmă o „scădere semnificativă” a investigațiilor

Furnizorii de servicii medicale private aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate vorbesc, de exemplu, despre o reducere de până la 67% a investigațiilor de tip Monitor și cer „identificarea unor soluții eficiente, care să asigure accesul pacienților la investigații esențiale”.

• Câteva dintre cele mai mari asociații de pacienți din România, reprezentând bolnavii cu afecțiuni autoimune, neurodegenerative, afecțiuni hepatice, diabet, scleroză multiplă sau imunodeficiențe primare au trimis recent o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate în care spun că unii dintre ei încearcă de peste 4 luni, fără succes, să acceseze analize medicale decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a reacționat luni printr-un comunicat de presă în care confirmă o „scădere semnificativă” a investigațiilor decontate, în ultimele luni.

Datele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) „indică o reducere de până la 67% a investigațiilor de tip Monitor, ceea ce afectează direct capacitatea pacienților cronici de a-și monitoriza corect afecțiunile și crește riscul de diagnostic întârziat și complicații”.

Începând din anul 2021, pacienții cu afecțiuni cronice grave au beneficiat de RMN și alte investigații în regim Monitor: în baza biletului de trimitere cu codul Monitor, puteau face investigații medicale în regim de urgență, în câteva zile. Chiar dacă plafonul lunar pentru analize gratuite era epuizat de clinica respectivă, investigațiile Monitor erau decontate pe o factură separată.

Dar, anul trecut, Casa de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății au decis ca un pacient să aibă dreptul la o singură investigație Monitor de același tip, decontată în regim de urgență, pe an.

În luna ianuarie 2026, numărul investigațiilor de tip Monitor a fost, în medie, cu aproximativ 47% mai mic comparativ cu perioada anterioară. În cazul unor patologii, scăderile sunt mai accentuate, inclusiv pentru pacienții cu diabet zaharat (−67%), boli cardiovasculare (−58%) sau afecțiuni neurologice (−46%), conform datelor Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private.

„În acest context, PALMED încurajează continuarea dialogului cu autoritățile pentru identificarea unor soluții eficiente, care să asigure accesul pacienților la investigații esențiale și să evite transferul presiunii către serviciile de spitalizare, cu efecte negative asupra întregului sistem de sănătate”, arată furnizorii de servicii medicale, într-un comunicat.

Reprezentanții furnizorilor de servicii medicale spun, de altfel, că în ultimele luni au „adus în atenția Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate efectele generate de modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, în special în cazul pacienților cronici care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor”.

„Aceste evoluții afectează continuitatea monitorizării medicale, în special pentru pacienții cu afecțiuni cronice, pentru care investigațiile paraclinice sunt esențiale în evaluarea evoluției bolii și în ajustarea tratamentului. Este important să găsim împreună soluții care să asigure echilibrul între sustenabilitatea financiară a sistemului și accesul pacienților la servicii medicale esențiale. Pentru pacienții cronici, investigațiile paraclinice nu sunt opționale, ci parte integrantă a managementului medical. De aceea, credem că este necesară o abordare care să țină cont de nevoile reale ale pacienților”, afirmă Cristian Hotoboc, Președinte PALMED.

Mai mult decât atât, spun furnizorii de servicii medicale, „limitările de acces în regim ambulatoriu pot conduce la reorientarea pacienților către serviciile de spitalizare de zi pentru realizarea investigațiilor necesare. Un astfel de fenomen ar avea ca efect creșterea presiunii asupra unităților spitalicești și utilizarea mai puțin eficientă a resurselor disponibile la nivelul sistemului de sănătate, fără a genera economii reale.”