După cererile insistente ale lui Dragnea, Dăncilă a sesizat CCR în privința constituirii completelor de judecată

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în privința unui posibil conflict între Parlament și Curtea Supremă, în cazul constituirii completelor de judecată, au declarat pentru HotNews surse politice. Decizia vine în contextul în care Liviu Dragnea a reclamat nelegaliatea completului de cinci în fața căruia trebuie să apară pe 8 octombrie.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joia trecută, că studiază împreună cu avocații săi demersurile pe care trebuie să le facă, susținând că, în dosarul DGASPC Teleorman completul de la ÎCCJ este nelegal. Anterior, Dragnea a declarat că l-a rugat pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, să se gândească dacă nu cumva poate sesiza, prin Guvern, Curtea Constituțională privind formarea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vineri, ministrul Justiției, Tudorel Toader a declarat că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a decis să nu aplice noile prevederi legale privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată fie la Curtea Constituțională, fie în contencios administrativ.

‘Judecătorii nu pot adăuga la lege, judecătorii nu pot modifica legea, judecătorii trebuie să aplice legea în integralitatea ei, dându-i sensul şi voinţa legiuitorului. Judecătorul nu poate să amâne intrarea în vigoare a unei legi, nici o amânare totală, nici o amânare parţială. Astăzi când vorbim, nu lucrăm la niciun act normativ, la nivelul ministerului, care să modifice această prevedere interpretată de către Înalta Curte. Ce va fi pe viitor vă vom comunica, mai ales că nu am citit hotărârea Colegiului ca să văd raţiunea acestei opţiuni”, a spus Toader, citat de Agerpres.

În opinia ministrului Justiţiei, hotărârea de amânare a Colegiului ÎCCJ poate fi atacată în Contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

”Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (…) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader.

El a spus că trebuie analizate argumentele de susţinere a nelegalităţii sau neconstituţionalităţii.

”Prin urmare sunt aceste două variante: pe calea Contenciosului administrativ şi pe calea Contenciosului Constituţional. Am fost 10 ani judecător la Curte. (…) Trebuie de văzut care e perspectiva de abordare, trebuie de văzut care sunt argumentele de susţinere a nelegalităţii, pe de o parte, sau a neconstituţionalităţii, pe de altă parte”, a arătat Toader.

Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în şedinţa din 4 septembrie, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în privinţa reconfigurării completelor de cinci judecători.