După frica extremismului, vine teama de creșteri de taxe. Ce poate urma

În ultimele luni, mediul de afaceri din România a trecut printr-o perioadă de stres fără precedent, generat de spectrul real al accederii la putere a unor forțe extremiste. Incertitudinea politică a avut efecte directe asupra economiei: investiții blocate, planuri de afaceri puse pe pauză, bugete revizuite drastic și, mai presus de toate, o nesiguranță cronică privind direcția în care se îndreaptă țara. Acum, urmează măsuri deloc populare pentru cetățeni și companii. Semnalul l-a dat azi Ilie Bolojan.

Antreprenori și companii s-au trezit captivi într-un climat instabil și imprevizibil.

În acest context, noul guvern are misiunea esențială de a nu adânci și mai mult aceste probleme. Iar primul test va fi în domeniul fiscal. Declarația de miercuri a lui Ilie Bolojan, potrivit căreia este posibil să fie nevoie de creșteri de taxe și impozite, poate adânci îngrijorările în rândul cetățenilor și mediului de afaceri.

„Suntem într-o situație economică complicată, în care avem un deficit bugetar mare, care se apropie de cel de anul trecut, pe care nu-l mai putem duce în această formă o lungă perioadă de timp. Avem o creștere accelerată a datoriei. În acest ritm urmează ca la începutul anului viitor să depășim o îndatorare mai mare de 60% din PIB. Avem o absorbție scăzută a fondurilor europene care ne creează probleme cu privire la susținerea investițiilor care generează dezvoltare. (…) Avem astăzi venituri importante care nu sunt încasate și e nevoie să creștem cota de încasare a acestor venituri și este posibil ca în acest complex de măsuri să fim și în situația în care să putem crește, să fim nevoiți, subliniez, taxe și impozite”, a spus Bolojan, propunerea de prim-ministru. 

În mod justificat. România are deja o problemă serioasă de competitivitate fiscală, iar volatilitatea regimului de impozitare este unul dintre principalele motive pentru care investitorii străini ezită să își extindă operațiunile aici.

Trebuie recuperate peste 30 de miliarde de lei

Pe de altă parte, este evident că România se confruntă cu un dezechilibru bugetar grav. Potrivit informațiilor vehiculate în cadrul discuțiilor între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai statului, trebuie recuperate până la finalul anului peste 30 miliarde de lei. Poate chiar mai mult de atât. Suma este imensă, motiv pentru care este imposibil de redus deficitul bugetar doar din reducerea cheltuielilor bugetare, fără creșteri de venituri.

Cum pot crește aceste venituri rapid, până la finalul anului? Ideal ar fi prin  îmbunătățirea colectării la buget, însă sunt măsuri care necesită reforme majore și timp pentru aplicarea lor, precum digitalizarea completă a ANAF, reformarea sistemului de rambursare a TVA, utilizarea inteligenței artificiale, investiții în formarea funcționarilor din zona fiscală, creșterea conformării voluntare, identificarea și impozitarea corectă a activităților nefiscalizate.

Însă, acestea sunt măsuri care nu pot fi luate de pe o zi pe alta. Astfel, pentru creșterea veniturilor cel mai simplu și rapid este majorarea taxelor și impozitelor. Bolojan a dat miercuri semnalul. Partenerii de dialog din mediul de afaceri știu deja că acest lucru este inevitabil. Întrebările care rămân sunt ce taxe și impozite vor fi majorate și cu cât?

Avem atât de multe structuri de stat încât nici nu este cunoscut numărul lor

Nevoia de ajustare a deficitului nu trebuie să se transforme într-o povară suplimentară exclusiv pe umerii mediului privat. Este necesar un echilibru, iar principalul pas trebuie să fie reducerea drastică a cheltuielilor statului.

Avem un aparat bugetar supradimensionat, cu sute de structuri bugetare care, în multe cazuri, își dublează activitatea. Comasarea acestor instituții, digitalizarea și reducerea risipei bugetare sunt măsuri urgente, care trebuiau luate de mult. Fostele guvernări (Guvernul Ciucă, Guvernul Ciolacu) le-au evitat din calcule electorale, dar acum nu mai este loc de amânări.

De altfel, Ilie Bolojan a vorbit miercuri despre restructurări în instituțiile statului: „O reducere a cheltuielilor de funcționare a statului român, o reducere a ineficienței cu tot ceea ce înseamnă aceste aspecte, analiza fiecărei instituții, acolo unde poate fi redus personalul cred că se impune reducerea de personal, acolo unde putem fi mai eficienți trebuie să o facem, eliminarea sinecurilor, a oricăror cheltuieli care nu pot fi justificate, descentralizare, debirocratizare, simplificare în așa fel încât să oferim servicii la fel de bune, dar cu un volum de cheltuieli mult mai mic din partea statului“”, a detaliat Ilie Bolojan”.

Reducerea numărului de agenții de stat prin comasări și eliminarea suprapunerilor de atribuții ar putea contribui masiv la reducerea cheltuielilor. Însă nu există o analiză serioasă legată de modul în care ar putea fi făcute aceste comasări. Nu este cunoscut nici măcar numărul exact al structurilor de stat, acesta fiind dificil de determinat, în condițiile în care structura administrației publice include instituții cu diferite grade de autonomie și finanțare.

În Anexa 3 a Legii bugetului de stat pe 2025 există zeci de ordonatori de credite, care includ ministere, autorități independente, agenții naționale și alte instituții publice. Această listă nu cuprinde însă toate entitățile subordonate și afiliate.

Similitudini cu criza economică din 2009

Situația economică din 2025 are anumite similitudini cu cea din 2009, când România a traversat una dintre cele mai dure crize. Deficitul bugetar mare și în creștere. Atunci, deficitul a fost de 7,2%. În 2024, a fost de 9,3%, potrivit Eurostat.

Mai exact, au fost creșteri necontrolate ale cheltuielilor fără venituri pe măsură. Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind creşterea economică a României în acest an, la 1,4% din PIB, precum şi estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB, potrivit prognozei de primăvară publicată săptămâna trecută.

Atunci au existat presiuni externe pentru ajustări și măsuri de austeritate, printr-un acord cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Acum, suntem sub procedură de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană, existând riscul unor penalități uriașe, dacă nu sunt luate măsuri urgente. 

Încă de acum un an, Comisia Europeană dădea semne de nervozitate din cauză că România nu a luat nicio măsură pentru reducerea deficitului din 2021 și până atunci. În lipsa reformei fiscale, care a fost amânată de la an la an, Comisia poate lua în calcul chiar suspendarea tuturor fondurilor europene.  

Și în 2009, România s-a confruntat cu frământări politice și guvernamentale. Însă acum este și mai complicat, deoarece s-au suprapus cu pericolul extremismului și alegeri multiple.

Există, totuși, și o diferență majoră: În 2009 exista o criză financiară globală, acum este mai degrabă internă.

În următoarele zile, vom avea un nou program de guvernare și, după cum se așteaptă reprezentanții mediului de afaceri, măsuri deloc populare pentru companii și cetățeni.