Durata legală maximă a plafonării adaosului comercial a fost depășită. Crește riscul unor efecte negative, avertizează Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței atrage atenția că durata legală maximă a plafonării adaosului comercial este de 2 ani, iar schema actuală a depășit această limită, crescând probabilitatea unor efecte negative greu de inversat.

„Astfel de măsuri sunt justificate doar în situații excepționale — crize, dezechilibre majore între cerere și ofertă, disfuncționalități evidente”, arată un raport al instituției.

Plafonarea adaosurilor la alimente: efecte pozitive pe termen scurt, riscuri tot mai mari pe termen lung

Plafonarea adaosurilor comerciale la o listă de produse alimentare de bază a urmărit un obiectiv clar: scăderea prețurilor la alimente pentru consumatorii finali într-un moment de inflație ridicată și presiune pe bugetele gospodăriilor.

Potrivit datelor monitorizate de Consiliul Concurenței, scopul imediat a fost atins. Majoritatea produselor incluse în ordonanță au înregistrat reduceri de preț, ceea ce a generat un efect pozitiv direct în coșul zilnic al populației, mai notează autorii raportului.

Însă analiza autorității de concurență mai arată ceva: un efect colateral inevitabil pe o piață complexă, cunoscut în economie sub numele de waterbed effect.

Retailerii au recuperat pierderile prin prețul altor produse

Pentru că marjele la produsele plafonate au fost limitate artificial, Consiliul Concurenței a testat în anii 2023 și 2024 ipoteza conform căreia retailerii ar compensa scăderea profitului prin creșterea adaosurilor la alte produse.

Rezultatul analizelor confirmă această ipoteză: pierderile de profitabilitate la produsele reglementate au fost recuperate prin majorarea marjelor la alte produse, inclusiv alimente neafectate de plafonare și produse nealimentare.

Cu alte cuvinte, plafonarea nu elimină presiunea comercială, ci doar o redistribuie. Consumatorii plătesc mai puțin pentru unele produse, dar plătesc mai mult pentru altele.

Riscurile prelungirii unei măsuri excepționale

Consiliul Concurenței avertizează că o plafonare menținută pe termen lung poate produce adaptări nedorite ale pieței:

1. Dezechilibre pe verticală: Afectează relațiile dintre producători, procesatori și retaileri, deoarece limitarea adaosurilor într-un punct al lanțului împinge presiunea costurilor către altul.
2. Dezechilibre pe orizontală: Adaosurile se mută către alte categorii de produse, generând distorsiuni pe segmente care nu aveau probleme inițiale.
3. Efect de contagiune: Pe termen lung, plafonarea poate „infecta” alte piețe prin modificări indirecte de preț, comportamente defensive ale companiilor sau retrageri de produse.

Inflația este ridicată, dar nu mai există „situația excepțională” care justifica măsura

Chiar dacă indicele prețurilor de consum (IPC) este încă la valori mari, vârful inflației a trecut. Prin urmare, prelungirea plasată mult dincolo de perioada de maxim a IPC ar putea aduce beneficii tot mai mici și riscuri tot mai mari de destabilizare a pieței.

Mai simplu spus: plafonarea pe termen lung devine mai degrabă un factor de distorsiune decât un instrument de protecție.

Adaosurile comerciale au crescut după 2020 — semn că presiunea s-a mutat în alte zone

Datele analizate la nivelul perioadei 2020 – semestrul I 2025 arată o creștere a adaosurilor comerciale, accelerată în 2023.

Această dinamică confirmă: efectul waterbed identificat de Consiliu, dar și impactul altor factori economici: costuri logistice mai mari, energie scumpă, creșteri salariale, carburanți.

Într-o piață competitivă, retailerii nu pot absorbi integral aceste costuri. Dacă adaosurile sunt plafonate artificial pe un segment, presiunea se va transfera pe altul.

În lipsa unei strategii de ieșire, măsura riscă să devină o frână pentru funcționarea normală a pieței, cu efecte în final tot asupra consumatorilor pe care își propune să îi protejeze.