E-uri de evitat în alimentația copiilor. „Se găsesc în bomboane și deserturi”

Bomboanele, prăjiturile, sucurile dulci și intens colorate sunt o atracție căreia cu greu îi pot rezista atât copiii, cât și părinții. Multe dintre ele conțin însă un aditiv alimentar care, consumat frecvent și în cantitate mare poate duce la apariția unor probleme de sănătate. Prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, a întocmit o listă de E-uri foarte frecvent utilizate în fabricarea produselor alimentare și care ar fi bine să fie ocolite, mai ales dacă este vorba despre copii. Sau măcar să nu fie consumate în fiecare zi.

Apariția unui E pe eticheta unui produs nu înseamnă neapărat că trebuie să aruncăm produsul respectiv la coșul de gunoi. Nu toate E-urile sunt rele. Printre E-urile bune se numără: vitamina C – E300 – lecitina, E322, vitamina E – E306, explică prof. dr. Emilian Popovici.

Unele însă chiar sunt, mai ales pentru copii și femeile însărcinate, iar lista este deschisă de tartrazină, codificată drept E102. „Acesta este un colorant sintetic, galben, utilizat în diverse băuturi și produse alimentare, inclusiv în bomboane și deserturi. Pentru aceste produse care conțin aditivul recomandarea este de a le evita sau de a le consuma în cantitate cât mai mică. Dar de dorit ar fi de evitat consumul pentru că și aici sunt niște probleme în special la copiii cu astm bronșic sau care au un fond alergic și care pot avea diferite probleme”, atrage atenția epidemiologul.

Aditivii alimentari sunt adăugați în produse pentru a le face mai atractive, mai gustoase și cu un termen de valabilitate mai îndelungat. „Însă dincolo de acest rol legat de textură, de gust, de termen de valabilitate și alte caracteristici ale alimentului, din păcate, unele dintre aceste E-uri au și efecte potențial nocive asupra sănătății. În special atunci când sunt consumate în cantitate mare”, atrage atenția epidemiologul.

Evident, la un consum mare de produs care conține aditivi și cantitatea de aditivi care ajunge în organism este mare. Iar dacă frecvența consumului este și ea mare, toate acestea se multiplică și pot apărea probleme de sănătate, explică medicul de unde vine riscul.

Pâinea și apa, de bună calitate, mai ales pentru copii și gravide

Banala pâine conține și ea aditivi și conservanți și sunt zone din țară unde se consumă foarte multă pâine: „Calitatea pâinii este foarte importantă. Nu întâmplător sunt firme care comunică foarte clar că pâinea lor nu are conservanți, nu are aditivi. De ce este important ca un aliment precum pâinea să nu aibă așa ceva? Pentru că se consumă în cantitate foarte mare și una este să mănânci 500 de grame sau chiar un kilogram dintr-un aliment în fiecare zi și alta este să mănânci câteva zeci de grame, cum este cazul mezelurilor”.

Așadar, atenție la calitatea pâinii, dar și la calitatea apei. „Noi suntem 60% apă. În momentul în care acceptăm un aliment sau apa, practic, acceptăm ca respectivele produse să devină parte din noi. Așa trebuie să privim lucrurile. Și trebuie să ne uităm cu mai mare atenție la acestea care devin parte din noi decât la cele pe care le punem pe noi ca haine”.

Apă de calitate înseamnă apă îmbuteliată, dar și apă de izvor, cu condiția ca sursa să fie verificată și controlată și asta nu prin „tradiția orală”. „Calitatea apei este importantă mai ales atunci când discutăm despre copii, de sugari, de gravide, deci de persoane care pot avea o vulnerabilitate mai crescută la anumite elemente negative”, precizează epidemiologul.

Cu atât mai mult cu cât la noi în țară, în zona de Sud există nitriți în apa freatică, în apa care ajunge și să fie livrată ca apă de consum. „Această apă trebuie evitată. Apoi, avem zona de nefropatie endemică balcanică unde ne confruntăm cu o problemă gravă de sănătate – o boală cu afectarea severă a stării de sănătate pe o perioadă lungă de timp, dacă nu chiar pe viață care poate să ducă în final la insuficiență renală cronică și chiar la transplant renal. Sunt lucruri cu care nu este de glumă. Însă aceasta este și ea o zonă limitată, tot în partea de Sud a țării. Însă principial, trebuie să fim atenți la calitatea apei pentru că o bem zilnic și o bem în cantități foarte mari”.

Cât privește apa de la robinet, calitatea ei este certificată de instituții și controlată și ar trebui să avem încredere, mai spune epidemiologul: „Dar și în cazul apei de la robinet – considerată potabilă – eu spun că, la copiii mici, la sugari, ar fi bine să existe posibilitatea financiară de a se cumpăra apă îmbuteliată, special destinată copiilor”.

Ce alți aditivi ar fi de evitat

Pe lângă tartrazină, alți aditivi foarte frecvent utilizați în produsele alimentare și potențiali nocivi dacă sunt consumați în cantitate mare sunt glutamatul monosodic – E621– aspartamul – E951 – , nitritul de sodiu – E250 – hidroxianisol butilat (BHA) și hidroxitoluen butilat (BHT) sau E320 și E321”.

Glutamatul monosodic este un potențator de aromă frecvent utilizat în alimentele procesate, dar și în diverse gustări, ba chiar în mâncarea servită în restaurante. „Nu s-au semnalat în studiile făcute că ar duce la anumite afecțiuni extrem de grave, dar el poate genera – atunci când este consumat în exces – diverse simptome precum cefaleea, durerea de cap, transpirațiile, înroșirea feței. Este un aditiv de evitat, mai ales dacă este vorba despre persoane care dezvoltă o sensibilitate”, recomandă epidemiologul.

Aspartamul – E 951 – este un îndulcitor artificial prezent în numeroase produse fără zahăr și catalogate ca dietetice. Potrivit prof. dr. Popovici, „deși este aprobat de autoritățile de reglementare, au apărut îngrijorări cu privire la diverse probleme de sănătate legate de consum cum ar fi durerile de cap, amețelile și chiar unele tulburări neurologice”, subliniază epidmiologul. Cei care doresc să limiteze consumul de zahăr poate lua în considerare alternativele naturale precum stevia”.

Nitritul de sodiu – E 250 – este un conservant prezent mai ales în mezeluri, cârnați sau slănină. Deși ajută la încetinirea creșterii microbilor și menține culoarea cărnii, consumul excesiv de nitrit de sodiu a fost legat de un risc crescut de a dezvolta anumite forme de cancer cum este cel colorectal. Recomandarea ar fi de a consuma carne proaspătă, cât mai neprocesată. Chiar dacă și carnea din galantar este procesată, gradul este diferit, comparativ cu mezelurile. „Când cumpărăm carne sau un produs care conține carne, trebuie să ne uităm la termenul de valabilitate. Dacă vedem un termen de valabilitate de 7 zile, asta înseamnă că produsul acela nu conține deloc sau aproape deloc conservanți. Produsele care sunt ținute la frigider și au termen de valabilitate de câteva zile sunt produse fără conservanți. Dacă vedem același produs de carne care are termen de valabilitate de patru săptămâni, trebuie să ne dăm seama că acela are conservanți” detaliază medicul.

Hidroxianisol butilat (BHA) și hidroxitoluen butilat (BHT) sau (E320 și E321) sunt antioxidanți utilizați pentru a preveni alterarea alimentelor și a prelungi termenul de valabilitate. Deși sunt considerați siguri în cantități mici, studiile au sugerat legături potențiale ale acestora cu cancerul și cu alte probleme de sănătate dacă sunt consumate în exces.

În concluzie, recomandă expertul, „ar trebui să fim mult mai atenți la ceea ce acceptăm să devină parte din noi. Pentru că, în momenul în care consumăm un aliment, o băutură de orice fel – inclusiv apă – acceptăm ca acestea să devină parte din noi. Să fim atenți în primul rând la ceea ce acceptăm să fie parte din noi și apoi la ceea ce punem pe noi!”, conchide acesta.

Sursa foto:Dreamstime.com