Economia gangstereasca. Jürgen Roth despre masiva penetratie a criminalitatii organizate in economia legala

Cand structurile criminale si practicile lor penetreaza masiv finantele si economia legala, sub ochii inchisi sau ingaduitori ai unor politicieni, atunci sistemul de valori democratice e in pericol. „Economia gangstereasca nu e in fond altceva, decat faptul ca segmente ale economiei si ale elitei politice se supun presiunii mafiote, dezamorsandu-se astfel constitutia democratica. Sectoare ale economiei coopereaza cu gangsteri, cu sindicate criminale, pentru a obtine profit. E absolut indiferent, daca banul e murdarit cu sange”. Astfel explica jurnalistul de investigatii Jürgen Roth premisa cartii sale, cu titlul socant Economia gangstereasca. E un nou act de curaj si perseverenta in dezvaluirea unor practici criminale si corupte, pe care il initiaza autorul german.

Economia gangstereasca. Cum ne cumpara criminalitatea organizata („Gangsterwirtschaft. Wie uns die organisierte Kriminalität aufkauft”) a aparut pentru prima data la editura Eichborn, in 2010. La finele anului trecut, in 2012, cartea a fost completata si actualizata, aparand la Heyne Verlag din München. Autorul s-a nascut in 1945 si locuieste la Frankfurt, e un renumit ziarist si autor de investigatii. Atentia lui s-a indreptat nu doar asupra Germaniei (Der Deutschland-Clan -2006, Anklage unerwünscht – 2007, Mafialand Deutschland -2009) ci si, in ultimii ani, tot mai mult spre Austria, Rusia, tarile din Balcani si Europa de Est.

Acum doi ani, autorul mi-a acordat un interviu la Frankfurt, cu privire la cartea sa „Unfair Play. Jocurile murdare din sport” (Eichborn, septembrie 2011) unde se refera si la Romania, in capitolul „Gaura neagra din Europa”. Anul trecut in iulie, scriam despre noua sa carte „Gazprom – teribilul imperiu, o carte despre energia ca arma, sursa de putere si imbogatire a alesilor unui sistem” (Westend, aprilie 2012). Jürgen Roth e un tip calm, cu gesturi cumpatate. Vorba lui, aparent moale, loveste insa ca bisturiul, intr-o cangrena devenita de nesuportat.

Cartea e structurata in trei parti. In prima parte, se analizeaza legatura dintre structurile criminale si economia legala. In a doua parte, se dau exemple concrete, despre cum functioneaza aceasta legatura. Partea a treia se refera la strategia de combatere a acestor practici prin institutiile statului, cu accent pe justitie si politie. Din pacate, in opinia autorului, aceasta strategie este in parte sortita esecului, deoarece aparatorilor statului de drept le este adesea interzisa, sau ingradita, interventia.

„Exista aici, in Germania, agenti imobiliari care investesc bani murdari in imobile. Exista consultanti de investitii care investesc acesti bani, bancheri care ii administreaza, auditori fiscali care falsifica bilanturile acestor oameni, politicieni care coopereaza cu acestia. Acesti oameni sunt mult mai importanti ca Mafia si capetele acesteia, pentru ca ei o aduc in interiorul sistemului nostru” explica Roth, intr-un trailer promotional al cartii, difuzat pe youtube.

Cartea se citeste cu sufletul la gura, ca un roman politist bun. Diferenta este ca n-avem de-a face cu fictiune, ci cu literatura de investigatii, prin urmare bazata pe ancheta jurnalistica si pe realitate. E o lectura nelinistitoare, care iti da senzatia, pe parcursul celor aproape 400 de pagini, ca te scufunzi in abis. Un abis al mizeriei morale, al lipsei de scrupule, al unei lacomii feroce de bani si putere, care acapareaza din ce in ce mai mult lumea de azi.

Sectorul economico-financiar devine din ce in ce mai gri si mai receptiv la tentatia imixtiunii banului murdar, obtinut pe cai ilegale, din trafic de droguri, persoane sau alte forme de criminalitate organizata. Politicul devine treptat o componenta a acestui sistem, iar justitia e ingradita, daca nu i se pune, de-a dreptul, pumnul in gura.

Coperta cartii Gangsterwirtschaft de Jürgen Roth (ed. Heyne, 2012)

Foto: Hotnews

Exemplele de coruptie si amestec cu criminalitatea organizata sunt din Germania, dar si din alte tari. Tentaculele gangsterilor acopera un spatiu geografic larg, se intind peste toata economia de tip global. Roth leaga acest fenomen de o „cultura a ilegalitatii”, practicata tot mai frecvent.

In prima parte a cartii, in care Jürgen Roth incearca sa demonstreze „cum si de ce elita puterii face posibila cumpararea Germaniei de catre Mafie”, sunt date o serie de exemple concrete: mega-proiectul Nürnburgring si implicatia cartelurilor de droguri mexicane; cazul Opel si motivatiile unor investitori; afacerea cu gaz si criminalitatea organizata, cu complicitati din Kazachstan; afacerile portuare germane si investitorii rusi; partenerii obscuri ai afacerilor Lufthansa si Fraport AG.

In a doua parte, sunt analizate relatiile dintre criminalitatea organizata si cercurile economice internationale. El scrie despre „bancheri, gangsterii financiari si trupele politice care ii ajuta”. Despre spalarea de bani, „stimabila societate si retelele New Economy”. In final, se intreaba de ce „metodele de tip criminal primesc libera trecere in economia normala”. In ce-a de-a treia parte a cartii, autorul se ocupa de „nebunia deregularizarii, agentiile de rating si crash-ul financiar”.

Un capitol deosebit de interesant este cel al miracolului turistic si imobiliar din Croatia, ajutat de practici dubioase atat autohtone, cat si din Austria si landul Bavaria. Epilogul abordeaza, cu multe detalii concrete, „internationalizarea si inter-relationarea elitelor puterii”. Ca exemplu, este luat Grupul Bilderberg, a carui lipsa de transparenta da nastere la tot felul de speculatii.

„Cetatenii au nevoie ca guvernele alese de ei democratic sa reprezinte in sfarsit interesele lor, nu pe acelea ale unei caste privilegiate” scrie Roth, intr-un apel critic la adresa existentei unor astfel de structuri, care impart lumea in stil nietzsche-ean, in „stapanitori” (Herrenmenschen) si „hoarde” (Herdenmenschen)”.

Iar daca politicul in forma lui existenta e din ce in ce mai neputincios si corupt, se impun solutii alternative, crede Roth. E vorba de cresterea angajamentului societatii civile, de o implicare noua si eficienta a acesteia in deciziile politice, de la nivel local, pana la cel global.