Efectul Angelina versus efectul Olivia Steer. Si Ministerul Sanatatii

Nu-mi plăcea Angelina Jolie: cu tatuajul ei japonez despre moarte, cu machiajul-vampir, cu rolurile de femeie dură. Îmi plăcea în schimb Olivia Steer: cu buclele ei politicoase, reţetele sănătoase şi retorica anti-fumat. Dar aparenţele înşeală. Şi, uneori, devin periculoase.

• La finalul acestui text veti gasi o serie de articole care prezinta cifre, date si studii utile celor care doresc o informare exhaustiva.

Ieri, Angelina Jolie a publicat în New York Times cel de-al doilea articol despre problema ei medicală provocată de o mutaţie ereditară a genei BRCA. Primul, ”Alegerea mea medicală”, a apărut în urmă cu doi ani şi anunţa o dublă mastectomie urmată de reconstrucţia sânilor.

Influenţa acelui text a fost imensă, devenind cunoscută ca „efectul Angelina”. În Statele Unite, numărul testărilor genetice pentru o posibilă mutaţie a genei BRCA (responsabilă pentru o fracţiune din totalul cazurilor de cancer de sân) a crescut cu 52%. În Marea Britanie s-a dublat. În Statele Unite a devenit obligatoriu pentru toţi asiguratorii medicali să ramburseze costurile testării genetice pentru femeile cu istoric familial de risc pentru cancerul de sân.

În cel de-al doilea său text, cel de ieri, Angelina a anunţat că a fost nevoită să treacă şi la îndepărtarea chirurgicală a ovarelor. Mama, mătuşa şi bunica ei au murit toate de cancerul determinat de aceeaşi mutaţie genetică rară. Considerată a fi unul dintre sex-simbolurile Hollywood-ului, actriţa a rămas acum fără elementele fizice definitorii pentru sexualitatea oricărei femei. E imposibil să scrii despre asta. Şi cu toate astea, Angelina a reuşit să o facă.

Bărbat fiind, sunt impresionat de puterea acestei femei. Al doilea text, ca şi primul, este împănat cu cifre şi explicaţii medicale transmise într-un limbaj simplu. Angelina nu se victimizează. Nu manipulează. Nu joacă un rol.

Motivaţia ei e simplă: „Vreau să încurajez orice femeie, în special dacă are istoric familial de cancer de sân sau ovarian, să caute informaţia şi experţii medicali care o pot ajuta să treacă prin această etapă şi să ia o decizie informată”. Lasă însă toate opţiunile deschise: „Am discutat cu mulţi medici, chirurgi şi naturopaţi. Există mai multe căi de a aborda orice problemă de sănătate”. Subliniază clar că este vorba despre un act preventiv.

Unul important în cazul ei particular în care, înaintea celor două intervenţii, şansa de a dezvolta cancer de sân era de 85%, iar de cancer ovarian de 50%. Încrederea ei în medicina modernă transpare din fiecare literă. Deşi impresionante, senzaţia cu care rămâi după citirea celor două texte este de încredere şi putere. „Cunoaşterea e putere”, scrie Jolie.

Păstrând proporţiile, avem şi la nivelul României un fenomen similar, doar că manifestat în negativ. Să-i spunem „efectul Steer”. O vedetă TV promovată intens de cea mai puternică televiziune românească, PRO TV. Cu o imagine atent administrată: suavă, cu prăjiturele, culori pastelate, fragilitate. Te-ai aştepta ca Olivia Steer să rămână în zona sa de competenţă şi să abordeze, cum a făcut-o şi până acum, povestioare frumoase şi reţete parfumate. Joc şi fericire.

Dar nu. De la înălţimea credibilităţii adunate prin asocieri, de-a lungul anilor, cu o mulţime de figuri publice luminoase, doamna Steer începe să vorbească despre un subiect complex, cu multe nuanţe şi o imensă miză pentru sănătatea noastră. Şi o face în totală contradicţie cu proiecţia suavă a imaginii sale. Formulări dure: „Vaccinurile sunt un mit, nu te protejează, te îmbolnăvesc”. Apocaliptice: „Vaccinurile omoară, duc la cancere de tot felul, leucemie şi provoacă boala pe care ar trebui să o prevină”. Acuză „miliţia medicală care intimidează mamele”. Impresionează. Alarmează.

Ca şi Angelina Jolie, doamna Steer nu are nicio pregătire medicală. Dar spre deosebire de Angelina Jolie, doamna Steer are încredere doar în cei care-i confirmă propriile teorii. Rămâne insensibilă la miile de date medicale şi sutele de mii de experţi care afirmă contrariul a ceea ce predică ea. Spre deosebire de Angelina Jolie, doamna Steer se consideră o victimă. Spre deosebire de Angelina Jolie, doamna Steer nu îşi foloseşte notorietatea pentru a răspândi încredere, ci frică. Acea frică încolăcită, conspiraţionistă, care ţi se înfige ca un vierme în creier şi în care orice e posibil, mai puţin dialogul.

Sâmbăta trecută, pentru întâia oară o instituţie din România a anunţat oficial ceea ce mulţi medici bănuiau deja. În 2014, vaccinarea cu ROR şi DTP (două dintre cele mai sigure şi testate vaccinuri) a scăzut doar în Bucureşti cu 20% faţă de anii precedenţi. La conferinţa medicală în cadrul căreia au fost anunţate aceste cifre, s-a pronunţat la fiecare jumătate de oră numele doamnei Steer.

Medicina modernă este pregătită astăzi să abordeze multe boli grave, dar nu şi fenomenele de acest tip. Dacă are norocul unei Angelina Jolie, atunci navighează bucuroasă pe valul astfel ridicat. Dacă are ghinionul unei doamne Steer, atunci pur şi simplu tace. Pentru că nu ştie ce să facă.

Este uimitor că, la patru zile de la publicarea cifrelor care spun că în capitala României rata vaccinării a scăzut deja sub limita de siguranţă, Ministerul Sănătăţii tace. Niciun cuvânt. Nicio strategie. Parcă nu s-ar întâmpla nimic. Sigur, tăcerea se datorează şi faptului că una dintre cauzele problemei este aprovizionarea discontinuă a medicilor cu vaccinurile necesare, defect pentru care răspunderea este a Ministerului.

Dar principalul motiv al tăcerii este că oficialii din medicină nu ştiu cum să reacţioneze. Ştiu cum să recupereze un pacient cu infarct. Dar nu ştiu cum să recupereze încrederea pierdută a oamenilor.

Notă:acest text este unul de opinie. Pentru cifre, date şi argumente vedeţi articolele de mai jos.

• Aici puteti citi mai multe despre mecanismele psihologice din spatele refuzului vaccinarii. Si aici despre argumentele mincinoase din retorica antivaccin.
• Vedeti aici cifrele alarmante ale acoperirii vaccinale in Romania in 2014 si cauzele acestei scaderi.
• Aici puteti gasi o serie de articole care intra in detalii, abordand si o perspectiva romaneasca.