Efectul de pendul

Ultimul proiect de lege depus de 39 de parlamentari PSD arata ceva mai mult decat simpla vointa a unor politicieni de a-si salva pielea. Avalansa de modificari propuse la Codul Penal si Codul de Procedura Penala indica apogeul rafuielii cu “statul paralel”. Toti politicienii cu probleme in justitie – si nu doar acestia – vor razbunare pentru ultimul deceniu de arestari, perchezitii, condamnari si uneori achitari. Vedem o sete crancena de revansa, alimentata din greu cu teoria ca tot ce li s-a intamplat se rezuma la un lung sir de abuzuri.

Si-au luat partial puterea inapoi, defileaza sfidator cu ea pe scena si cred ca o pot folosi la fel ca inainte. Asistam la efectul de pendul clasic. Dupa evacuarea in forta a politicienilor corupti de la butoanele puterii riscam azi sa trecem in extrema cealalta. Ei, marii proscrisi, au cucerit cumva Parlamentul si de acolo incearca sa anihileze tot ce le-a periclitat linistea, averea si libertatea. In treacat fie spus, imaginati-va o secunda cum ar proceda daca ar avea toata puterea pe mana.

Multi vor exclama: din cauza sistemului s-a ajuns aici! Abuzurile, excesele si greselile lor ne-au adus in acest punct! Daca ei nu cadeau intr-o extrema, n-am fi ajuns sa pendulam azi in cealalta! N-as fi chiar atat de convins. Vorba unui amic: nu prea vad cum poti face omleta daca nu spargi ouale. Unii ar vrea cat mai multa curatenie, dar cat mai putin deranj. Or, asa ceva nu se poate.

Cum scapi de coruptia sistemica, generalizata, intr-o tara in care pana la intrarea in UE institutiile-cheie erau practic inexistente? Cum eliberezi un stat captiv, controlat de retele mafiote, de partide putrede de sus pana jos, de moguli bolnavi dupa putere, cu ambitia sa puna ei presedintii si premierii? Cum altfel decat printr-un task-force care pune la un loc toate resursele statului?

Noul centru de putere a scos din circuit numerosi politicieni corupti si oameni de afaceri influenti. Cum puterea corupe, nu s-au limitat la asta si au umplut golul. Cand institutiile de forta se implica prea mult in jocul puterii, in functionarea societatii se produc distorsiuni majore. Asa s-a dezechilibrat la un moment dat statul. Curtea Constitutionala a restabilit ordinea fireasca prin decizia din februarie 2016, cand a scos serviciile secrete din anchetele penale si le-a diminuat semnificativ puterea (corecta, cu unele observatii).

Nici sistemul n-a avut ce cauta in locul politicienilor, dar nici politicienii corupti nu pot exercita in mod legitim puterea. Vedem cat de mult rau fac, cum calca in picioare reguli elementare si cum, orbiti de furie si pofta de razbunare, sacrifica siguranta noastra, a tuturor si sunt gata sa ne scoata din UE. Acum statul s-a dezechilibrat din nou. Ambele extreme distrug echilibrele vitale intr-o democratie.

Nu ne putem intoarce in epoca politicienilor mai presus de lege, la institutii slabe si moguli atotputernici, la statul captiv. L-am eliberat cu eforturi atat de mari din ghearele retelelor de coruptie! O parte din societate a inteles sa apere pana la capat putinul castigat in ultimii ani, dar fara implicarea unor institutii-cheie nu va putea obtine mare lucru. Avem exemplele Poloniei si Ungariei, unde puterea a mers pana la capat in ciuda zecilor de mii de oameni iesiti pe strazi.

In acest sens, Curtea Constitutionala este chemata din nou sa restabileasca ordinea in stat. Oricat ar fi de hulita sau controverata pentru unele decizii, in momentele mari am convigerea ca magistratii de acolo nu-si vor calca pe constiinta. Nu cred ca vor dori sa se intoarca, dupa ce-si vor fi incheiat mandatele la CCR, intr-o lume croita dupa chipul si asemanarea borfasilor. De intelepciunea celor noua judecatori depinde viitorul unei tari intregi.