Efectul nociv al unei prevederi prezentate de guvern drept „reformă”. „Dacă se adoptă această formă, impactul va fi devastator”

Guvernul vrea să treacă Direcțiile Județene pentru Cultură de la Ministerul Culturii la Consiliile Județene/Consiliul General al Municipiului București, începând cu 1 ianuarie 2025.Prevederea apare în draftul unuia dintre proiectele de ordonanță menite să reducă cheltuielile bugetare, demers calificat de premierul Marcel Ciolacu drept „reforma sistemului bugetar”.

Specialiștii în conservarea patrimoniului, contactați de HotNews.ro, atrag atenția că trecerea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritatea locală este un conflict de interese deoarece multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritatea locală, având beneficii directe, iar prevederea, dacă va fi adoptată va duce la distrugeri ale clădirilor de patrimoniu. În plus, aceste direcții au un buget minuscul și sunt subfinanțate, deci nu se va face nicio economie importantă la buget.

Guvernul a mai venit de-a lungul timpului cu această propunere, în 2013, în proiectul de descentralizare propus de Liviu Dragnea, însă a renunțat în urma presiunii publice venite din partea specialiștilor în protecția patrimoniului și a ONG-urilor de profil.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene. Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele: (…) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii”, se arată în proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obținut de HotNews.ro, și care ar urma să fie discutat de Guvern săptămâna viitoare.

Direcțiile Județene pentru Cultură dau avizele pentru proiecte imobiliare (construcții noi sau resturări) de lângă/pe monumentele istorice de interes local și proiecte imobiliare în zonele construite construite protejate, demarează procedurile de clasare/declasare a clădirilor monument și realizează dosarul necesar. Practic, dacă o casă veche rămâne sau nu în picioare sau se construisește un bloc de 10 etaje lângă ea, este decizia acestor direcții.

Specialiștii în protecția patrimoniului consultați de HotNews.ro atrag atenția că nu se face economie fiindcă bugetele lor sunt minuscule, având doar câțiva angajați.

Vlad Bedros: Dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale intră frecvent în conflict cu protecția patrimoniului

Vlad Bedros, presedintele Secțiunii de Evidentă a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (secțiunea care se ocupă de clasarea/declasarea monumentelor istorice), expert atestat în domeniul monumentelor istorice, este de părere că trasferul Direcțiilor Județene pentru Cultură la Consiliile Județene reprezintă un conflict de interese.

• „Practic, beneficiarul, Consiliul Județean ar ajunge să poată să-și avizeze singur proiectele urbanistice/de arhitectură pe care le-a inițiat. Ceea ce este alarmant deoarece, de obicei, dacă au posibilitatea să-și emită în interior un anumit set de avize, există riscul ca avizarea să se transforme într-o procedură strict birocratică și va exista suspiciunea unor presiuni din interior asupra acestui lanț decizional.

• Practic, procesul de avizare ar fi alterat. Dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale intră frecvent în conflict cu protecția patrimoniului, numai că acum Direcția de Cultură se va mai putea opune fiindcă nu este direct subordonată autorității locale”, a declarat pentru HotNews.ro Vlad Bedros.

Ștefan Bâlici: Vom rămâne în situația în care absolut nimeni nu va mai putea apăra patrimoniul din direcția statului

Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, spune că Direcțiile Județene pentru Cultură sunt organisme deconcentrate, deci tema descentralizării este irelevantă în acest caz.

În ceea ce privește protecția patrimoniului, Bâlici spune că Direcțiile Județene pot apăra patrimoniul tocmai pentru că nu sunt subordonate autorității locale.

„Direcțiile pentru Cultură sunt de multe ori ultimul bastion al apărării patrimoniului construit datorită independenței pe care o au față de factorii de putere locală, tocmai datorită subordonării directe față de Ministerul Culturii și nu față de autoritățile locale. Au puterea de a interveni acolo unde e cazul, pe considerente profesionale, în apărarea patrimoniului și sunt libere de această presiune ierarhică pe care ar avea-o dacă ar fi puse în subordinea consiliilor judetene. Doar în felul acesta pot să apere interesul public general, al protejării patrimoniului cultural”, a explicat Bâlici.

Dacă Direcțiile pentru Cultură vor ajunge la Consiliile Județene și Consiliul general, șefii acestor direcții vor fi numiți de președinții de CJ, respectiv primarul general. Bâlici atrage atenția că presiunile politice vor duce la plecarea specialiștilor din direcții, și așa puțini.

• „A fost semnalat pericolul deprofesionalizării și mai grave a acestui segment. Și în momentul de față, din cauza lipsei de interes la nivelul Guvernului pentru consolidarea sistemului de protecție a patrimoniului, multe Direcții pentru Cultură nu au specialiști încadrați. Dar unele încă mai au, iar dacă acei specialiști vor ajunge sub presiune politică, ei vor pleca din sistem.
• Vom rămâne în situația în care absolut nimeni nu va mai putea apăra patrimoniul din direcția statului, pentru că altfel societatea civilă și organizațiile profesionale fac tot ce pot, dar e un factor esențial sistemul de protecție al statului. El este ologit de ani de zile, nimeni nu ascultă strigătele de disperare care spun de ani de zile că trebuie specialiști, că trebuie fonduri”, a explicat Bâlici.

Acesta spune că Direcțiile Județene pentru Cultură au mai multe probleme, printre care subfinanțarea și lipsa specialiștilor, însă mutarea lor la autoritățile locale nu va rezolva problema și nici nu se va face economie.

„Acum avem o strategie pentru protejarea monumentelor istorice, realizată de Ministerul Culturii printr-un proiect cu finanțare europeană, care se află de mult prea mult timp în avizare, și acea strategie evidențiază problemele de funcționare ale Direcțiilor pentru Cultură, știm cu toții că există probleme, dar rezolvarea lor nu stă în schimbarea modului de gestionare a Direcțiilor. Prin mutarea Direcțiilor nu se va face economie, noi vorbim de banii publici în general, fie că sunt ai Guvernului, fie ai Consiliilor județene, nu se pot reduce cheltuielile prin mutare, vor exista aceleași cheltuieli, care oricum sunt subfinanțate”, a explicat Bâlici.

Rocsana Josanu: Dacă se adoptă această formă, impactul va fi devastator

Un semnal de alarmă trage și Rocsana Josanu, directoarea Direcției Județene pentru Cultură Neamț. Aceasta spune că, dacă proiectul va fi adoptat în această formă, impactul asupra patrimoniului construit va fi devastator.

• „Transferul atribuțiilor de avizare și control de la Ministerul Culturii la Consiliile Județene ar însemna o încălcare a principiilor descentralizării, crearea unui conflict de interese, transferul către beneficiar a mecanismelor de avizare, a intervențiilor asupra obiectivelor de patrimoniu și slăbirea autorității statului în domeniul protejării patrimoniului național.
• Deci este o propunere nepotrivită, neoportună și ar fi o portiță de acces a unor investitori interesați de distrugerea acestor obiective și în interesul investițiilor lor care nu țin cont de istoriu și de patrimoniu. Dacă se adoptă această formă, impactul va fi devastator, ar însemna distrugerea patrimoniului cultural național”, a declarat Rocsana Josanu pentru HotNews.ro.

Aceasta a dat exemplu distrugerea casei Morțun, din Fălticeni, o construcție care era în curs de clasare în patrimoniul cultural național și unde primarul localității, chiar la o zi de la expirarea termenului de protecție a imobilului ca monument istoric, a băgat buldozerul și a desființat construcția.

„Acesta ar fi exemplul concludent, ce s-ar întâmpla cu patrimoniul cultural dacă Direcțiile pentru Cultură ar trece în subordinea Consiliilor Județene. Nu s-ar ține cont de nimic”, a explicat aceasta.

În ceea ce privește impactul bugetar, Rocsana Josanu spune că fiecare Direcție are 3-4 angajați, iar bugetul lunar este de câteva mii de lei.

„Impactul bugetar nu este semnificativ. Suntem instituții subfinanțate, bugetul unei Direcții județene, lunar, este similar bugetului unei familii, în jur de 10.000 lei, atât li se alocă de la bugetul de stat pentru desfășurarea activității. Suntem instituții cu puțini angajați, în medie 3-4 angajați pe instituție, plătiți la nivelul minim de salarizare din aparatul bugetar, deci nu vedem care ar fi economia. Există aparate mult mai dezvoltate către care Guvernul ar trebui să-și îndrepte atenția”, a explicat Rocsana Josanu.

Eugen Vaida: Acest transfer ar fi o lovitură fatală dată patrimoniului

Am vorbit și cu Eugen Vaida de la Ambulanța pentru monumente, un ONG care salvează clădiri valoroase de patrimoniu aflate în colaps.

Acesta spune că acest transfer ar fi o lovitură fatală dată patrimoniului.

• „Cred că în momentul de față, când nu există personal de specialitate în cadrul Consiliilor Județene, cred că acest transfer ar fi o lovitură fatală dată patrimoniului.
• Foarte multe dintre proiectele care vin la avizare în acest moment sunt fie din partea Consiliilor Județene, fie din partea Primăriilor care sunt susținute inclusiv financiar de către Consiliile Județene.
• S-ar crea o ruptură și la nivelul politicilor naționale de protejare a patrimoniului pentru că decizia unui Consiliului Județean poate fi contrară Ministerului Culturii care, de bine de rău, totuși, a mai salvat clădiri valoroase prin Comisiile Zonale ale Monumentelor și prin Direcțiile pentru Cultură.
• Vor fi contradicții și în legislație, trebuie schimbate peste 100 de legi, este total nerealist”, a explicat Vaida pentru HotNews.ro.

Acesta spune că din proiectul de Ordonanță nu reiese care va fi relația între Comisia Monumentelor și Direcțiile Județene pentru Cultură.

• „În momentul de față, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice ține de Ministerul Culturii, nu știm dacă va fi păstrată așa, dar în orice caz și Direcțiile pentru Cultură pot da niște avize fără Comisia Zonală Monumentelor și ne temem că vor fi puși sub mare presiune cei care lucrează în aceste Direcții, de fapt vor fi legați de mâini și de picioare din cauza acestor presiuni care vor veni din partea unor beneficiare care vor fi și avizatori.
• Presiunea va fi mare pe patrimoniul din centrele istorice, de la dezvoltatorii imobiliari hrăpăreți care nu vor avea niciun fel de scrupule să distrugă părți importante ale patrimoniului, iar ei fiind legați prin afacerile pe care le au la nivel local și regional, vor pune o presiune fantastică asupra acestor Consilii Județene. Să pui presiune la nivel de minister, se întâmplă, însă sunt mult mai puțini cei care ajung acolo”, a explicat Vaida.

Acesta spune că presiunea de a transfera Direcțiile Județene pentru Cultură la autoritățile locale vine și din partea Primăriilor, care au multe proiecte pe fonduri europene și au fost uneori nemulțumite de partea de avizare din Direcțiile pentru Cultură și din Comisii, care s-au mișcat mai greu fiindcă au puțini oameni.

„Cu atât mai mult trebuie consolidată capacitatea Direcțiilor să poată aviza aceste lucruri, să facă control și inspecție în teritoriu, prin deschiderea unor posturi. Eu cred că este un moment bun să scoatem la iveală problemele care există nu să distrugem Direcțiile care au salvat patrimoniul construit amenințat”, a explicat Vaida.