Episcopia Greco-Catolica, scoasa in strada la Cluj

Autoritatile au restituit vechilor proprietari sediul folosit de Episcopie, insa greco-catolicii nu si-au primit, la randul lor, cladirile confiscate de comunisti

Episcopia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, de Cluj-Gherla a ramas pe drumuri. Autoritatile au restituit actualul ei sediu vechiului proprietar. Greco-catolicii, insa, nu au fost pusi in posesia vechilor lor cladiri.

Episcopia Greco-Catolica de Cluj-Gherla este nevoita sa se mute pana la sfarsitul lunii, impreuna cu tot cu Liceul Teologic „Ioan Inocentiu Micu-Klein”. Autoritatile au restituit imobilul de pe Calea Motilor vechiului proprietar, deposedat de comunisti.

Astfel ca vor trebui eliberate, pana la sfarsitul lunii, cancelaria episcopala, salile de clasa si camerele in care functioneaza internatul Liceului Teologic Greco-Catolic „Ioan Inocentiu Micu-Klein”. In cladirea vecina, de pe Calea Motilor numarul 24, vor functiona in continuare Facultatea de Teologie Greco-Catolica si Seminarul Teologic „Sfantul Ioan Evanghelistul”.

„Situatia este cu atat mai dificila cu cat gasirea spatiilor necesare bunei desfasurari a activitatii Episcopiei Greco-Catolice este practic imposibila, stiindu-se ca in imobilele situate in strada Motilor, nr. 24-26, functioneaza in prezent structurile Episcopiei, Liceul vocational greco-catolic «Inocentiu Micu», Facultatea de Teologie Greco-Catolica si Seminarul Teologic «Sf. Ioan Evanghelistul».

Pe langa structurile episcopale, afectat direct de aceasta mutare obligatorie este si Liceul vocational care se afla in imposibilitatea desfasurarii activitatilor scolare din lipsa de spatii pentru cei peste 150 de elevi”, spune purtatorul de cuvant al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Daniel Avram.

Exista zvonuri ca Episcopia ar putea primi, temporar, unele sali de clasa dezafectate din scoala „Ioan Lupas”.

Cu toate acestea, Episcopia Greco-Catolica, desi a obtinut retrocedarea cladirilor Academiei de Muzica „Gheorghe Dima”, cea a scolii „Ioan Bob” si cea a Colegiului „George Cosbuc”, inca nu a fost pusa in posesie.

Sediul de pe Calea Motilor 26 a fost cumparat, in perioada interbelica, de catre episcopul-martir Iuliu Hossu, cel care avea apoi sa devina primul cardinal roman. In anul 1948, cand Biserica Greco-Catolica a fost interzisa de autoritatile comuniste, Iuliu Hossu a fost arestat, iar toate bunurile acestui cult au fost confiscate.

Dupa caderea regimului comunist, succesorul lui Iuliu Hossu, cardinalul Alexandru Todea, a obtinut restituirea fostului sediu al episcopului. La pachet, Episcopia a primit, in folosinta temporara, o cladire vecina. In cele doua imobile au functionat pana acum cinci institutii.

Este vorba de Episcopia de Cluj-Gherla, de Facultatea de Teologie Greco-Catolica a Universitatii Babes-Bolyai, de Seminarul Teologic „Sfantul Ioan Evanghelistul”, de Liceul Teologic „Ioan Inocentiu Micu-Klein” si de Casa de Editura „Viata Crestina”.

Acum, insa, greco-catolicii nu au unde sa mute cancelaria episcopala si liceul teologic, desi, teoretic, au primit inapoi mai multe cladiri din Cluj.

Insa in fosta Academie Teologica functioneaza in prezent Academia de Muzica „Gheorghe Dima”, in cladirea fostului Liceu de Fete „Sfanta Maria” al calugaritelor din Congregatia Surorilor Maicii Domnului functioneaza Colegiul National „George Cosbuc”, iar in cladirea scolii „Episcop Ioan Bob” functioneaza o scoala de stat.

Credinciosii greco-catolici se declara revoltati de aceasta situatie. „Pe de o parte, statul roman ii discrimineaza pe greco-catolici, care, in cei 17 ani de asa-zisa democratie, nu au reusit sa isi recupereze bunurile.

Pe de alta parte, avem de-a face cu incompetenta functionarilor de la Episcopie, care nu au facut nimic pentru recuperarea efectiva a imobilelor care au fost retrocedate”, spune Ioan Pop, unul dintre credinciosi.

Oamenii spun ca indolenta functionarilor a facut ca una dintre cladirile construite de episcopul Ioan Bob, pe strada Napoca, sa fie cedata cultului ortodox, desi acesta nu detinea nici un fel de drept asupra acestei proprietati.

De asemenea, oamenii spun ca spatiile recuperate de greco-catolici in zona centrala a orasului au fost inchiriate, la preturi sub cel al pietei, catre diferite firme private, de la cele care opereaza baruri pana la cele care au agentii de turism.

Reprezentantii Episcopiei au negat, de mai multe ori, aceste lucruri si spun ca au facut tot ce le-a stat in putinta pentru recuperarea patrimoniului confiscat.

Credinciosii greco-catolici au trimis mai multe memorii autoritatilor centrale, prin care cereau rezolvarea problemei proprietatilor Bisericii Romane Unita cu Roma. Printre semnatarii memoriilor se numara Doina Cornea, Ioan Patiu sau Vasile Bouleanu. Solicitarile lor, insa, nu au fost rezolvate de autoritati.