Episoade necunoscute din războiul dintre Rusia și Ucraina. Cum i-a spus consilierul cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, lui Boris Johnson: „Poate nu vor rezista și problemele noastre se vor rezolva repede”
- Cristina Stoian
O carte recent apărută despre primul an de război în Ucraina pune într-o lumină nuanțată câteva dintre momentele cheie, care au dus la luptă deschisă și care au spulberat planurile lui Vladimir Putin de cucerire rapidă, pe care președintele Rusiei s-a bazat.
Revendicarea independenței Ucrainei în 1991, preluarea țării în 2010 de către președintele autoritar Viktor Ianukovici și fuga acestuia în Rusia odată cu victoria protestelor Euromaidan 2013-2014, primele semne că Rusia se pregătea să invadeze Ucraina sau ultimele încercări de diplomație și ziua de 22 februarie 2022, când a izbucnit războiul. Toate aceste momente cheie din războiul ruso-ucrainean au fost expuse în cartea „Dușmanii noștri vor dispărea: Invazia rusă și războiul de independență al Ucrainei”, lansată în 2024 de către scriitorul și jurnalistul italian de origine ucraineană, Yaroslav Trofimov, potrivit unei recenzii de carte scrisă de publicația non-profit lawfaremedia.org.
Invazia Rusiei în Ucraina a șocat lumea, dar capacitatea Ucrainei de a rezista atacului militar rusesc a fost, pentru mulți, și mai șocantă. Unele capitale occidentale nu se așteptau ca Ucraina să reziste și s-au grăbit să creadă într-o victorie rapidă a Rusiei, notează Yaroslav Trofimov, care relatează un episod care l-a avut în prim-plan pe consilier superior al cancelarului german Olaf Scholz.
Acesta i-ar fi spus lui Boris Johnson: „Dacă se va întâmpla, cel mai bine este să se întâmple rapid (n.r. victoria Rusiei). Poate nu vor rezista și problemele noastre se vor rezolva repede”.
Dar Ucraina a rezistat. Iar așteptările Rusiei au fost, potrivit scriitorului, din nou iluzorii. Încă din momentul prăbușirii Uniunii Sovietice, subliniază Trofimov, „Rusia se aștepta ca independența Ucrainei să fie în cel mai bun caz nominală, la fel ca cea a Belarusului din apropiere”. Trofimov este un susținptor frontal al cauzei Ucrainei independente și cartea suprinde aceste cheie de citire a evenimentelor.
Planuri mai vechi de anexare
Pericolul pentru Ucraina a existat, necunoscut, cu mult înainte de invazie. Yaroslav Trofimov susține că președintele Viktor Ianukovici, care a preluat frâiele în 2010, a avut un plan pentru a preda Ucraina Rusiei ca stat vasal. O țară suverană doar cu numele. Însă președinția lui s-a încheiat devreme, odată cu victoria protestelor Euromaidan 2013-2014. Atunci, ucrainenii s-au mobilizat împotriva deciziei de ultim moment a lui Ianukovici de a se retrage dintr-un acord de liber schimb și asociere politică cu UE. Oamenii au înțeles atunci că mobilizarea președintelui este aceea de a orienta Ucraina spre Rusia.
Odată ce Ianukovici și-a abandonat postul și a fugit în Rusia, un guvern pro-occidental a preluat puterea la Kiev. Atunci, iluzia a luat locul rațiunii.
Putin a testat în primul rînd opinia publică rusească atunci când a anexat Crimeea
Părea că Vladimir Putin a renunțat la strategia de cooptare politică a veciunului mai mic. Și, în 2022, în loc să continue să se bazeze pe numeroasele pârghii non-militare de influență pe care Rusia încă le mai avea în Ucraina, Putin a ales agresiunea deschisă.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și rolul Rusiei în proclamarea „republicilor populare” în regiunea Donbas din estul Ucrainei sunt evenimente esențiale în invazia din 2022, conform autorului, deoarece acestea constituie prima rundă de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.
Kremlinul a testat apele – și nu doar în Occident, cum se obișnuiește să se spună, Esențială a fost reacția în societatea rusă, cuprinsă de entuziasm. Asta i-a creat lui Putin încurajarea pentru războiul din 2022. Plus că Occidentul a răspuns atunci doar cu sancțiuni ușoare și a refuzat să furnizeze arme Kievului, reamintește Trofimov.
Nici Zelenski nu a crezut
„În niciun caz nu vor invada cu atât de puțini oameni”, citează Trofimov, care este și corespondent Wall Street Journal, din conversația pe care a avut-o cu un consilier al lui Volodimir Zelenski la începutul lunii februarie 2022.
Conducerea lui Zelenski a fost criticată de unele voci din Occident și din Ucraina pentru că nu a făcut mai mult pentru a se pregăti pentru invazie. Dar, remarca consilierului președintelui ucrainean are o semnificație mai largă pentru înțelegerea războiului, inclusiv decizia lui Putin de a invada și eșecul său de a-și atinge obiectivul.
Imperialismul a fost impuls, dar și cauza insuccesului
”Lupa imperialistă” prin care, potrivit scriitorului, Rusia a privit Ucraina a fost atât motorul invaziei ruse, cât și un obstacol în calea succesului acesteia.
Aparent convins de propria sa propagandă că ucrainenii sunt incapabili de o acțiune autonomă care ar putea fi mai eficientă decât cea a Rusiei, Putin și-a imaginat că majoritatea ucrainenilor tânjesc în adâncul sufletului să fie uniți cu Rusia și, prin urmare, sunt pregătiți să îi întâmpine pe soldații ruși ca pe niște eliberatori. Sigur că, notează autorul, prețul acestui curaj organizat, susținut și de coaliție, a fost imens. Un bilanț prezentat în luna februarie 2024 de Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina (HRMMU), arăta că cel puțin 10.582 de civili au fost uciși și aproape 20.000 au fost răniți de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.