Sari direct la conținut

Epoca de aur pentru copii – o lectie de istorie pentru suedezi 

HotNews.ro

Cartea Epoca de aur pentru copii (“The golden age for children”) a artistului Stefan Constantinescu – publicata cu sprijinul Institutului Cultural Roman de la Stockholm – a primit, in cele cateva luni de la lansarea pe piata suedeza, o serie de recenzii excelente. Albumul contureaza o istorie neconventionala care incepe in 1968, anul nasterii artistului, si se incheie cu Revolutia din 1989. Intre copertile cartii sunt adunate toate simbolurile epocii comuniste de la figurile dictatorilor, la cravata de pionier, vechile bancnote de 25, 50 si 100 de lei, care se rasfira pe spirala amintirilor, un caiet de scoala dictando, un carnet de note, de membru UTC sau de partid, un certificat de nastere.

Editia din 5 august a cotidianului Aftonbladet i-a dedicat un articol impresionant. Autoarea acestuia, curatorul suedez de origine romana Sinziana Ravini, apreciaza lucrarea ca fiind „in egala masura o carte pop-up nostima si o carte de istorie serioasa”, declarandu-se miscata de demersul artistului care „sfredeleste in adancurile comunismului ceausist, fara a se deda nici la exagerari, nici la idealizari”.

La randul ei copil in epoca ceausista, Ravini rememoreaza odata cu Stefan Constantinescu istoria lor comuna: „Cartea lui Constantinescu te poarta intr-o sinistra calatorie plina de nostalgie. Ma regasesc in absolut tot. Cozile la alimente, lipsa curentului electric si a apei calde (…) Dar ma regasesc totodata in inventivitate, coduri secrete si solidaritate.” Remarcand umorul negru – atribut al romanilor – omniprezent in cartea pop-up, autoarea articolului conchide: „Arta adevarata transcede intotdeauna normele culturale. Acesta e si cazul lui Constantinescu.”

Si jurnalistii de arta suedezi s-au declarat cuceriti de cartea Epoca de aur pentru copii, cei mai multi primind-o ca pe o lectie de istorie. “Cartea Epoca de aur pentru copii este o carte pentru copii, insa toti adultii care nu au crescut in tarile blocului comunist pot fi considerati in acest context copii, si au nevoie de indicatii concrete, simple”, e de parere Tamás Gergely pe portalul Internationella Biblioteket. Cotidianul Svenska Dagbladet scrie: „Personaje pop-up si amintiri din copilarie se impletesc cu istoria Romaniei in biografia lui Stefan Constantinescu. Cartea rezuma istoria a 20 de ani intr-o lectura de aproximativ o ora, iar fotografiile de tip pop-up fac ca biografia sa le fie accesibila chiar si copiilor.” Criticul Nils Jernelius de la revista Tidningen Kulturen merge mai departe, fiind de parere ca: „Termenul pop-up poate descrie chiar Romania, ce s-a ridicat dupa caderea comunismului pentru a deveni parte integranta a unei Europe diversificate. Epoca de aur pentru copii acopera 20 de ani din istoria Romaniei, pornind de la biografia lui Stefan Constantinescu, cu implicatiile profunde ale istoriei relatate pe un ton de altfel sugubat.”

Criticul portalului de arta Om konst, Susanna Slöör, face o paralela intre cartea artistului romano-suedez si opera lui Mircea Cartarescu: „Atmosfera epocii, vazuta prin ochi de copil, e redata in mod asemanator de conationalul Mircea Cartarescu in trilogia autobiografica Orbitor (tradusa in suedeza) (…) Atat Constantinescu, cat si Cartarescu croiesc dintr-un imens necunoscut ceva surprinzator de firesc si general valabil.” Aspectul cartii e apreciat deopotriva: „Originala carte impresioneaza, nu in ultimul rand, prin design, cu rafinatele sale ilustratii pliate si imagini dedublate.” Si Anders Olofsson remarca, pe cel mai important portal de critica de arta din Suedia – Konst –, cele doua laturi ale cartii: „Cartea plina de fantezie Epoca de aur pentru copii a artistului Stefan Constantinescu e gandita, aparent, ca o carte pentru copii, in care fiecare noua pagina ofera lecturi incitante si exercitii practice. Cu ajutorul tehnicii pop-up se construieste astfel istoria unei tari si a unui conducator care, in inima Europei, a facut dintr-o natiune intreaga propria sa „capodopera” bizara.”

Cartea Epoca de aur pentru copii a fost publicata in trei editii. Un exemplar din prima editie a fost achizitionat de Moderna Museet, Stockholm, pentru colectia sa de arta, se arata in comunicatul ICR. In Romania, cartea a fost lansata in decembrie 2008, atragand atentia publicului prin originalitatea conceptului si a graficii. Realizata in conditii tipografice deosebite, aceasta carte interactiva este un produs unic pe piata culturala contemporana.

In Suedia a fost lansata in luna mai 2009 la libraria Konst-ig din Stockholm.Stefan Constantinescu s-a nascut la Bucuresti in 1968. In acelasi an, Nicolae Ceausescu, in calitatea sa de nou Secretar General al Partidului Comunist, a luat atitudine printr-un discurs public impotriva invadarii Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de la Varsovia. Momentul i-a adus faima de lider comunist independent de Moscova si un tratament preferential din partea Occidentului. Stefan a crescut in timpul Epocii de aur a lui Ceausescu, care a dat Romaniei pe Nadia Comaneci, autoturismul Dacia si turismul infloritor de pe litoralul Marii Negre, dar si rationalizarea alimentelor, demolarea unei mari parti a Bucurestiului si mutarea fortata a populatiei. Cutremurul devastator care a zguduit Bucurestiul in 1977 este descris si el in carte. Povestea se incheie in 1989 cu inlaturarea lui Ceausescu de la putere. In noaptea de 20 decembrie 1989, angajatii intreprinderii Decorativa, unde lucra Stefan Constantinescu, au fost chemati de urgenta la serviciu pentru a confectiona doua pancarte suplimentare pentru mitingul programat a doua zi, care avea sa fie ultima demonstratie de putere a dictatorului.

Din 1994 Stefan Constantinescu locuieste si lucreaza la Stockholm. Este unul dintre cei trei artisti romani care au expus la Pavilionul Romaniei de la Bienala de la Venetia din acest an. Cartea Epoca de aur pentru copii este publicata de Institutul Cultural Roman de la Stockholm, pionier press si Labyrint Press.

Proiectul se inscrie in seria de evenimente prin care ICR Stockholm aniverseaza 20 de ani de la Revolutia din decembrie 1989.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro