Esecul revolutiei borfasilor. Cateva concluzii

Revolutia borfasilor s-a incheiat asa cum a inceput: prin agresarea violenta a regulilor. La olimpiada referendumului, vorba unui amic de pe Facebook, USL a castigat detasat proba la furt electoral stafeta. A se vedea judetele Olt, Mehedinti si Teleorman, unde participarea la vot a crescut seara, in cateva ore, cu 15-20%. Traian Basescu spune azi ca va veghea, odata intors la Cotroceni, ca institutiile statului sa-si faca datoria, sa ancheteze, sa sanctioneze abuzurile. Este nevoie insa de mai mult, de schimbari semnificative in legislatie.

Avem nevoie de o mai stricta reglementare a conditiilor de utilizare a urnei mobile. Folosirea ei in mod arbitrar o transforma, dupa toate indiciile, in mijloc de fraudare in masa. Mai trebuie apoi revizuita legea penala, care permite organizarea si desfasurarea unui nou tip de lovitura de stat greu de sanctionat, daca nu cumva imposibil, cel putin dupa legislatia romaneasca.

Am explicat pe larg, pe data de 3 iulie, cand a debutat oficial revolutia borfasilor, de ce incadrarea penala a actiunilor Guvernului Ponta pare in acest moment dificil de realizat. Altfel spus, guvernele care, in viitor, vor proceda la fel, nesocotind institutii si reguli prin abuz de putere, nu vor putea fi trase la raspundere prea usor.

Din acest motiv, atunci cand vom avea alta majoritate in Parlament, nu una in care voteaza o duzina de cercetati si condamnati penal, adica puscariabili, Romania va trebui sa modifice acele articole din Codul Penal care se refera la actiuni impotriva ordinii constitutionale si la abuzul in serviciu. Altfel, vom fi mereu la mana unui Voiculescu, Voicu, Dragnea, Vantu, Nastase sau cine s-o mai afla, la un moment dat, in drum spre puscarie si vrea sa scape incalecand institutii cheie in stat.

Realitatea ultimelor zile arata ca loviturile de stat se pot imagina si fara violenta, invelite in poleiala legii (ultimul racnet in lumea sud-americana). Am mai vazut apoi cum o serie de abuzuri clare de putere nu-si gasesc incadrarea in Codul Penal. Legea in vigoare sanctioneaza abuzul in serviciu cu conditia producerii unui prejudiciu material. Apoi, abuzul in serviciu contra intereselor publice ar acoperi poate actiunile guvernului Ponta, insa se refera la faptele functionarului public.

In acest moment, functionar public, in interpretarile Curtii Constitutionale, este si demitarul, orice persoana care indeplineste o sarcina publica, insa se duce in acest moment o lupta in Parlament tocmai pentru a scoate demnitarii din categoria functionarului public initiata chiar de PDL pentru a-si scapa niste penali. (Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani).

Regulile de azi functioneaza, cel mult, in cazul unor majoritati de buna credinta, dar devin ineficiente cand puterea este exercitata agresiv, cu rea credinta impinsa pana la abjectie. Am vazut cum, in timpul revolutiei borfasilor, au fost aruncate la cos TOATE regulile, insa Voiculescu, Ponta si Antonescu si-au permis sa actioneze astfel deoarece nu i-a inhibat teama de eventuale sanctiuni legale. In continuare puteti auzi politicieni din USL care sunt parca ecoul de la Vocea Rusiei, care a vorbit astazi despre faptul ca „Romania este condusa de la Budapesta. USL mai are sanse reale sa-l demita pe Traian Basescu, dar pentru a reusi trebuie sa actioneze in forta”

Indemnul la anarhie – care continua in mod iresponsabil sub bagheta lui Ion Iliescu – nesocotirea deciziilor Curtii Constitutionale sau presiunile publice asupra judecatorilor ar trebui incluse si ele in Codul Penal la obstructionarea justitiei, sanctionate ca atare. Respectul fata de institutii nu se obtine prin apeluri crestinesti, ci prin forta legii. In absenta fricii de sanctiune, totul e permis, inclusiv revolutii cu borfasi. Din nefericire, politicienii romani nu-si impun vreodata limite, dovedind mereu ca pot cobori mai jos decat ne putem imagina.

Acestea ar fi cele mai importante concluzii ale referendumului de duminica, 29 iulie. Evenimentul marcheaza inca o pagina neagra in istoria politica de dupa 89. Atmosfera din ziua votului a avut ceva bolsevic, prin peregrinajul organizat in mod abuziv de guvern la Vila Dante, pentru a da ocazia poporului sa-l compare pe Basescu, in direct, cu Ceausescu iar atmosfera spre seara evoca in mintea multora alegerile din 47.

Consecinta referendumului este ca Traian Basescu se va intoarce la Cotroceni si ca, din punct de vedere legal, se afla in deplina capacitate de exercitare a functiei. Discutia despre legitimitate sa – nu mai putin afectata decat la inceputul anului, atunci cand sondajele il indicau prabusit la zece procente – este in acest moment inutila si periculoasa. Ar insemna ca, de cate ori un presedinte ales scade in sondaje sau o minoritate nu-l mai doreste, sa-l demitem repede indiferent daca a comis sau nu fapte grave.

Or, Constitutia te lasa sa-ti dai jos presedintele inainte de termen cu conditia sa fi comis fapte grave iar daca le-a comis, in privinta lor sa se pronunte jumate plus unu din numarul total de alegatori, nu cand o mana de borfasi speriati de perspectiva inchisorii decid ei ca trebuie sa plece. In cazul acestui referendum, Curtea Constitutionat nu a identificat in rechizitoriul prezentat de USL vreo fapta grava, nici cvorumul la referendum n-a fost atins.

I-ati auzit pe liderii USL (Tariceanu, Ponta, Nicolaescu) tipand ca Traian Basescu ar trebui sa tina cont de cele opt milioane de voturi exprimate impotriva sa, desi referendumul nu e valid, si sa demisioneze? De ce ar face-o, cand USL igora de trei ani un referendum valid prin care s-a stabilit trecerea de la Parlament bicameral la unicameral si reducerea numarului de parlamentari la 300, adica sfideaza 9 milioane de voturi. Aceasta atitudine se cheama pur si simplu nesimtire.

In legatura cu rezultatele: este un esec evident pentru Dan Voiculescu, Victor Ponta, Crin Antonescu si Kelemen Hunor. Cu totii au acceptat in final ca regula jocului este validarea refendumului cu 50% plus unu din lista.

Liderul PNL s-a angajat chiar sa iasa definitiv din politica in cazul revenirii lui Traian Basescu la Cotroceni, indiferent daca scapa de demitere in lupta dreapta sau prin fuga de vot. Faptul ca astazi instiga la anarhie si cauta solutii de subminare a unui rezultat neechivoc invocand cele opt milioane de voturi pentru demitere este inacceptabil. Liderii USL ar trebui sa inteleaga mesajul transmis de colegii lor socialisti de la Bruxelles: razboiul s-a incheiat, referendumul nu e valid, conflictul trebuie sa inceteze iar prioritatea zilei trebuie sa fie economia si reformele in justitie.

Victor Ponta are zilele de premier numarate, riscand sa piarda in paralel si sefia PSD. Crin Antonescu are de onorat o promisiune, dar am vazut ca nu onoarea caracterizeaza in mod necesar elita politica de la Bucuresti. Crin Antonescu nu va pleca, la fel cu nici Traian Basescu nu a demisionat in cinci minute in 2009. Desi va invoca cifrele bune, chiar daca insuficiente, in favoarea demiterii pentru a-si salva cariera, caderea previzibila a USL in sondaje dupa esecul la referendum va acutiza problemele interne in cele doua partide.

Intr-o situatie dificila se afla si Kelemen Hunor, care si-a indemnat electoratul sa iasa la vot iar maghiarii i-au intors ostentativ spatele. In mod normal, demisionezi a doua zi. Se casca o prapastie tot mai mare intre liderii UDMR si propriul electorat. Cata vreme alternativa lipseste, maghiarii trimit UDMR-ul in Parlament pentru a-si asigura reprezentarea si apoi ii ignora in momente cheie, ceea ce permite unui grup restrans de lideri sa faca politica in interes propriu, fara teama de sanctiunea alegatorilor.

Sigur ca Traian Basescu iese sifonat la randul sau din acest referendum, dar se intoarce la Cotroceni cu un castig nesperat, pe langa functie: cateva procente in plus in sondaje si un electorat trezit din morti de agresivitatea USL, nicidecum de noile figuri de la varful PDL. Pe acest electorat se vor putea bizui si in toamna, cu conditia sa nu-l sperie la loc Vasile Blaga. Acest electorat le-a mai dat o sansa celor de la PDL si lui Traian Basescu. Poate ultima.

In rest, coabitarea pare utopica. Nu poti face intelegeri cu borfasi. Asa ca, la un moment dat, o vor lua de la capat.