"Este jaf la drumul mare. Parangheliile pot fi finanțate, dar investițiile nu". Mai mulți primari acuză că noua ordonanță anunțată de Ciolacu paralizează administrațiile locale

Proiectul de Ordonanță prin care Guvernul vrea să plafoneze cheltuielile în noiembrie și decembrie la media primelor 10 luni din 2023 va bloca proiectele de investiții locale, au declarat mai mulți primari pentru HotNews.ro. Aceștia acuză că primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.

Aceștia acuză că primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.

Tăcerea vizavi de efectele nocive ale proiectului de Ordonanță este cauzată de faptul că anumite cheltuieli vor putea fi exceptate de Guvern de la plafonare prin memorandum, iar primarii se tem să spună ceva în condițiile în care vor fi la mâna executivului pentru a debloca anumite proiecte, au explicat surse pentru HotNews.ro.

Proiectul de Ordonanță este pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va fi adoptată.

• „Proiectul de Ordonanță este unul profund nociv, care nu ține cont de felul în care își planifică ordonatorii principali de credite execuția bugetară. Acest proiect de ordonanță îi lovește cu precădere pe cei care au pus foarte mulți bani pentru investiții. De ce? Pentru că ciclul investițional este de așa natură încât în primele luni ale anului, până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile, în primele luni ale anului nu se cheltuiesc bani pe investiții, ci în ultima parte a anului.
• Ori Guvernul spune că se pot face investiții în limita mediei lunare din primele zece luni. Asta înseamnă că practic nu vom mai putea finaliza investițiile, înseamnă șantiere abandonate, faptul că nu se mai pot plăti contractările. Facturile se pot emite abia după ce se face recepția.
• Lucrările de investiții se încep de regulă după aprobarea bugetului, se muncește vara, majoritatea investițiilor se încheie toamna-iarna. Acest lucru este foarte bine cunoscut de către cei care au de a face cu bugetarea și execuția bugetară”, a declarat pentru HotNews.ro, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Acesta este de părere că să pui o limită care este media primelor 10 luni ale anului este pur și simplu criminal și pentru cei care derulează investițiile și pentru furnizorii lor.

Măsurile de austeritate nu vizează însă luminițele de Crăciun și concertele, mai spune Radu Mihaiu.

„Luminițele de Crăciun și concertele au fost exceptate, acestea pot fi finanțate, deci parangheliile pot fi finanțate, dar investițiile nu”, a spus acesta.

Primarul spune că Sectorul 2 va pierde până la 200 de milioane de lei, care anul viitor ar urma să fie luați de Guvern.

„Pentru Sectorul 2 înseamnă că o să ne ia circa 100-200 de milioane anul viitor, deși asta nu apare în proiectul de Ordonanță, dar am auzit pe surse, că anul viitor excedentul, pe care ne forțează să-l facem, va fi luat la bugetul de stat, în fondul de rezervă al Guvernului. Asta se numește haiducie, jaf la drumul mare sau jaf fiscal pe care Guvernul îl face la adresa primăriilor care au în derulare investiții”, a explicat Mihaiu.

Mihai Chirica: „Ordonanța încalcă într-o manieră flagrantă autonomia locală”

Mihai Chirica, primarul orașului Iași, spune că proiectul de Ordonanță încalcă autonomia locală.

• „Vom vedea în ce formă va fi adoptată. Noi avem mai multe puncte de vedere transmise către Guvern. Părerea mea personală este că Ordonanța încalcă într-o manieră flagrantă autonomia locală. Forul deliberativ împreună cu executivul sunt cei care trebuie să decidă cum se cheltuiesc banii, în funcție de nevoile cetățenilor din comunitatea respectivă. Ordonanța spune că cheltuielile de bunuri și servicii devin excedent, iar excedentul se repartizează pentru proiecte de investiții din fonduri nerambursabile.
• Nu mai poți face investiții noi și te constrânge să le finanțezi pe cele deja începute, iar prioritatea sunt cele pe fonduri nerambursabile. Dar pun și eu o întrebare, dacă excedentul meu este de 100 de lei și necesarul de finanțare pentru proiectele cu fonduri nerambursabile este de 1 leu, înseamnă că 99 de lei tu mă obligi să-i fac automat excedent în 2024, dar mă lași cu arierate ale execuției bugetare pe fondul de dezvoltare a anului în curs”, a explicat Chirica pentru HotNews.ro.

Chirica spune că autoritățile locale trebuie lăsate singure să decidă, în funcție de nevoi, de unde au excedent ca să se închidă proiectele aflate în derulare.

„La chestiunea cu spectacolele, este o cremă la piciorul de lemn, nu poți să le faci, dar poți să le faci. Adică le poți face pe cele care țin de ziua localității și pe cele de sfârșit de an, că poate să însemne din noiembrie până în ianuarie, dacă vrea cineva să facă așa ceva. Altă chestiune, dacă mie mi se strică acoperișul la un cămin social sau la Primărie, trebuie să-l repar, nu pot să stau cu ligheanul până în primăvară. Eu cred în autonomia autorităților publice ca să nu ne întoarcem în vremuri la care privim cu tristețe”, a explicat Chirica.

Primar: „Practic acum Guvernul ne forțează să avem excedent bugetar, ca probabil să fie mutat la fondul de rezervă”

Un alt primar a declarat, sub protecția anonimatului, că primăriile au, în general, în octombrie executat undeva la 40-50% din bugetul de cheltuieli deoarece plățile către constructori se fac spre finalul anului, iar măsura este ca să forțeze un excedent bugetar care apoi să fie luat/penalizat de Guvern.

„Toată lumea are execuția pregătită pentru noiembrie-decembrie, chiar dacă constructorii lucrează, primarii nu le dau banii până nu se asigură că lucrările sunt în regulă, că dirigintele de șantier a verificat că e bine. Bugetul de cheltuieli este cam la toată lumea executat în noiembrie cam la 40-50% și lejer ajung la 90% până la finalul anului dacă au proiecte în derulare. Practic acum Guvernul ne forțează să avem excedent bugetar, ca probabil să fie mutat la fondul de rezervă sau să dea amendă dacă ai sub 50% cheltuielile, să îți ia automat 10% din buget”, a explicat primarul.

Acesta spune că primarii nu au ieșit să vorbească de frică.

„Dacă acestă Ordonanță va fi aprobată, ei ne vor aproba nouă doar prin memorandum modificarea plafonului pentru investiții, astfel că nimeni nu iese public să spună, pentru că primarii se tem că vor fi defavorizați atunci când vor merge să depună memorandum”, a explicat edilul.

Dan Tarcea, viceprimarului orașului Cluj-Napoca spune că România este forțată să adopte astfel de măsuri, ca să nu piardă finanțarea europeană.

„Ne raliem la această Ordonanță. Este bine să eliminăm risipa, dar nu în detrimentul investițiilor. Cred că investițiile trebuie să rămână și fiecare unitate administrativ teritorială trebuie să aibă grijă cum își cheltuiește banii. Pe de o parte trebuie să înțelegem nevoia României de a se încadra în deficitul cerut. La Cluj-Napoca lucrurile sunt clare, ne încadrăm în prevederile acestui proiect, dar sunt Primării care și-au stabilit să-și facă cheltuielile mai spre finalul anului, dar asta e situația. România trebuie să se încadreze în ținta de deficit pentru a nu pune în pericol nici măcar un leu din banii europeni care vin în România”, a explicat Tarcea pentru HotNews.ro.

Ce prevede proiectul de Ordonanță

• În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:

a) ”Bunuri și servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare” ;

b) Reparații curente;

c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;

d) Cărți, publicații și materiale documentare;

e) Consultanță și expertiză;

f) Pregătire profesională;

g) Studii și cercetări;

h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;

i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;

j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.

• Conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri și servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

• În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, instituțiile și autoritățile publice locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nu pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări.

• Prin excepție – în situații temeinic justificate Guvernul României poate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depășirea limitelor de plăți la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri și servicii”, inițiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la solicitarea justificată a acestora.

Citește aici tot proiectul.

• În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, instituțiile și autoritățile publice nu încheie angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli de investiții prevăzute la art. 381 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare și la art. 46 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare (n.r. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice). Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la cheltuielile prevăzute la alin 1 (n.r. pentru investiții) să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat. Se exceptează cheltuielile aferente implementării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și din Planul Național de Redresare și Reziliență.