În România se știe că, dacă furăm curent, riscăm închisoare de la 6 luni la 3 ani. „Bine, dar dacă nu fur, ci mi-o dă vecinul, i-o plătesc, vecin care este prosumator, asta pot face, nu?”.
- România are în acest moment 311.000 de prosumatori, conform datelor oficiale ale ANRE. Acești oameni își produc singuri energia.
- HotNews a discutat cu Autoritatea Națională de Reglementare în Energie pentru a afla care este răspunsul corect la întrebarea foarte des vehiculată și care a stârnit o largă dezbatere în societate: „Este legal să iei curent de la un prosumator?”.
Ce spune legea pentru situația în care cineva se racordează la instalația vecinului, care este prosumator, cu știința acestuia? În mentalul colectiv, răspunsurile, așa cum au fost ele exprimate în ultima perioadă în spațiul public, sunt:
- „Poți să iei, fie că are panouri, fie că nu, cu condiția să își dea acceptul”.
- „Citiți legea, este ilegal ca o persoană fizică să vândă energie. Dar poate să o dea gratis fără niciun fel de problemă, eu fac asta de 3 ani de zile”.
- „Da, poți. Așa fac și eu cu vecinul, de 9 ani împărțim curentul”.
- „Este legal, dacă nu știe nimeni”.
Factura medie 130-180 de lei lunar
În România, consumul mediu lunar de electricitate pentru un apartament de două camere este de 100 de kWh, dar poate ajunge la 150 de kWh când folosim foarte mult aerul condiționat, potrivit datelor Asociației Energia Inteligentă.
Factura medie este așadar 130-180 de lei pe lună, în funcție de furnizorul cu care avem contract.
HotNews a întrebat Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) dacă un prosumator poate vinde unui vecin. Dacă poate vine oricui, de fapt, în afară de rețea.
Răspunsul corect este „nu”. Nu este legal să ne racordăm clandestin la alte instalații de electricitate. De ce?
Legea spune că energia electrică poate fi consumată doar în baza unui contract de furnizare (cu o companie care deține licență de furnizare a energiei electrice) și cu un sistem de contorizare corespunzător, spune Autoritatea Națională de Reglementare în Energie.
Altfel exprimat, fiecare loc de consum trebuie să fie racordat oficial la rețea și să aibă relație contractuală cu un furnizor.
„În România, alimentarea unui loc de consum cu energie electrică trebuie să se realizeze printr-o formă reglementată: contract de furnizare a energiei electrice, contorizarea energiei electrice și respectarea regulilor de racordare și exploatare”, explică reprezentanții ANRE. Concret, ei pe ce bazează în răspunsul lor?
Cel care deține panouri fotovoltaice este obligat să folosească energia doar pentru propriul consum
Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 interzice explicit prin prevederea de la art. 52 consumul și furnizarea fără contract de furnizare, cu excepțiile reglementate distinct (cum ar fi autoconsumul producătorilor și al prosumatorilor).
De asemenea, potrivit aceleiași legi, cel care deține panouri fotovoltaice este obligat să folosească energia doar pentru propriul consum, deci nu o poate da vecinilor nici gratis, nici pe bani. Surplusul de electricitate va fi preluat de furnizorul cu care are contract.
„Prosumatorul este clientul final care îşi desfăşoară activităţile în spaţiul propriu deţinut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu reţeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare şi care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum”, se arată în lege.
În consecință, statutul de prosumator (în sensul Legii 123/2012) este construit în jurul propriului punct de delimitare și a relației cu furnizorul, adică practic în aceeași instalație.
Ce riscăm dacă luăm energie care nu este contorizată
În plus, executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală (cuantumul fiind stabilit de instanță).
Cei care se racordează la panourile vecinului nu încalcă doar legislația din sectorul energetic, dar și Codul Fiscal. Aceasta în condițiile în care energia electrică este supusă accizelor şi accizele devin exigibile la momentul furnizării energiei electrice, după caz, de producători, distribuitori sau redistribuitori către consumatorii finali din România.
Dincolo de problemele legale, riscurile de incendiu sunt mari
Iată care sunt potențialele efecte negative, conform răspunsului ANRE:
- Risc de sancțiuni pentru:
- Livrarea energiei electrice de către un prosumator la un loc de consum aparținând altei persoane fizice sau juridice, fără licență, conform excepțiilor legale în acest sens, și fără contract de vânzare-cumpărare a energiei electrice;
- Racordare clandestină/ocolire contor (dacă soluția tehnică ocolește măsurarea).
- Risc tehnic / de incendiu / de electrocutare: improvizațiile realizate direct între două instalații de utilizare, fără proiect și execuție autorizată, realizată de instalatori autorizați, cu protecții corecte, pot produce supraîncălziri, defecte, tensiuni periculoase, declanșări, avarii.
- Probleme de răspundere civilă și de asigurări: la un incident, asigurătorul poate invoca exploatare neconformă, iar răspunderea pentru pagube poate ajunge la proprietarul centralei electrice sau la ambele părți.
- Încălcarea Codului Fiscal în ceea ce privește nefacturarea energiei electrice livrate, lipsa aplicării accizei și neaplicarea taxei pe valoarea adăugată (dacă este cazul).
Vom putea lua curent de la vecini doar după apariția „comunităților de energie”
Și totuși, pe viitor vom putea lua curent de la vecinul cu panouri fotovoltaice odată cu apariția comunităților de energie. România are în plan acest lucru și momentan se lucrează la legislație.
Comunitățile de energie sunt grupuri de prosumatori și consumatori care pot împărți între ei electricitatea produsă, cu scopul de a-și reduce facturile.
Guvernul a adoptat deja o ordonanță care instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării comunităților de energie din surse regenerabile. Astfel, conform OUG nr. 59/2025, comunitatea de energie din surse regenerabile este entitatea juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- are la bază o participare deschisă şi voluntară, este autonomă şi este controlată efectiv de acţionari sau membri situaţi în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deţinute şi dezvoltate de respectiva entitate juridică;
- are un număr de minimum 5 membri sau acţionari persoane fizice, IMM-uri, asociaţii şi fundaţii sau ai administraţiei publice locale;
- al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acţionarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care îşi desfăşoară activitatea;
- locurile de consum, precum şi unităţile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acţionarilor sunt racordate la reţeaua aceluiaşi operator de distribuţie.
Deci este exact situația de la care am plecat. Abia atunci când se va legifera existența comunităților de energie vom putea lua legal curent de la vecini.
Pentru ca aceste comunități să poată fi înființate, ANRE va stabili, în continuare:
- modul de constituire și înregistrare a comunităților de energie electrică;
- partajarea energiei electrice produse între membrii comunității și stabilirea de obligații și drepturi ale furnizorilor de energie electrică în relația cu o comunitate de energie.
Politica europeană insistă pentru „comunitățile de energie”
Reglementările vor fi adoptate prin ordine ale președintelui ANRE, în urma consultării publice.
Totodată, statul român, prin Ministerul Energiei și ANRE, este implicat într-un proiect european de asistenţă tehnică al Comisiei Europene, coordonat de către OECD şi intitulat „Accelerarea dezvoltării comunităților de energie regenerabilă în România și Irlanda prin reforma reglementărilor” reprezentând un instrument de sprijin tehnic pentru implementarea comunităților de energie în România.
În concluzie, aderarea la o comunitate de energie din surse regenerabile va face posibilă, pe viitor, partajarea energiei electrice între membrii comunității, au mai precizat reprezentanții ANRE.
