Ce sunt comunitățile de energie și cum ne vor reduce factura / Studii de caz: în Spania prețul energiei a scăzut cu peste 60%, iar în Grecia există peste 1.000 de cooperative energetice

Ministerul Energiei a început pregătirile pentru înființarea și în România a comunităților energetice, care sunt de fapt grupuri de prosumatori și consumatori care pot împărți între ei electricitatea produsă. În Europa există în acest moment peste 9.000 de astfel de comunități, unde prețurile sunt mai mici chiar și cu 60% față de furnizorii tradiționali. Cu ajutorul informațiilor transmise pentru HotNews.ro de Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, vă prezentăm ce măsuri au adoptat unele țări europene pentru a încuraja înființarea comunităților de energie și ce beneficii au avut consumatorii.

Definiția comunităților de energie variază în funcție de legislația și contextul regional, dar, în general, o comunitate de energie se referă la un grup care colaborează pentru a produce, distribui, stoca și consuma energie într-un areal geografic determinat.

Aceste comunități se concentrează pe surse regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, eoliană sau biomasa, și sunt structurate pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și ecologice pentru membrii săi și pentru o comunitate mai largă, dacă este cazul.

• Citiți și: Panouri fotovoltaice la bloc: De ce nu putem folosi în apartamente energia produsă pe acoperișul comun

Practic, este vorba de o reorganizare totală a pieței de energie așa cum o știm acum, când toată lumea plătește tarife de distribuție celor care dețin rețeaua la care se branșează.

Luni, Ministerul Energiei a anunțat că pregătește un cadru legislativ pentru înființarea comunităților de energie și în România.

„Comunitatea de Energie poate fi definită ca următoarea formă de organizare superioară a prosumatorilor, alături de o entitate care vinde, cumpără și tranzacționează energia lor într-un mod total diferit față de cum fac astăzi furnizorii de energie”, a explicat, pentru HotNews.ro, Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România.

Principalele caracteristici ale unei comunități de energie includ:

• Proprietate și gestionare locală: membrii comunității de energie dețin sau controlează infrastructura energetică (panouri solare, turbine eoliene, baterii de stocare etc.) și participă activ la procesul decizional.
• Surse regenerabile: focusul este pe utilizarea surselor regenerabile de energie. Majoritatea comunităților de energie din Europa sunt axate pe energie solară. În multe privințe, energia solară este tehnologia perfectă pentru proiecte la nivel de comunitate. Chiar dacă nu produce la fel de multă energie ca cea eoliană, este un punct de plecare excelent datorită prețului mai mic și a proceselor de planificare mai simple.
• Beneficii colective: comunitățile de energie nu sunt axate pe venit, ca în cazul furnizorilor clasici. Veniturile și economiile generate de producția și distribuția energiei sunt reinvestite în comunitate sau distribuite între membri, contribuind la dezvoltarea economică locală și la reducerea costurilor energetice. Surplusurile de energie produsă și neconsumată colectiv sunt valorificate în piață, fie de către comunitatea de energie, fie de un furnizor.
• Participare activă: Membrii comunității sunt implicați activ în proiectele energetice, de la planificare și finanțare până la operare și mentenanță.

Avantajele pe care le aduc comunitățile de energie:

• Reducerea costurilor energetice: când comunitățile devin proprietare asupra mijloacelor de a-și produce propria energie, acestea au un control mai bun asupra costurilor. Nefiind axate pe profit, nu sunt stimulate să suprataxeze consumatorii și să ceară prețuri mai mari, precum companiile energetice.
• Creșterea independenței energetice: comunitățile de energie își pot dezvolta propriile resurse energetice, cum ar fi panouri solare sau turbine eoliene, ceea ce le conferă o mai mare autonomie față de rețelele de distribuție tradiționale și fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili.
• Coeziune socială și comunitară: participarea la proiecte de energie comunitară poate întări legăturile sociale și comunitare, stimulând colaborarea și solidaritatea între membrii comunității.
• Oportunități economice locale: dezvoltarea și operarea infrastructurii energetice la nivel local poate genera locuri de muncă și venituri suplimentare pentru comunitate, contribuind la prosperitatea economică locală.
• Recuperare investiției: partenerii din cadrul comunităților de energie economisesc anual la factura de energie electrică până la 62%, cum a fost cazul în Spania, și obțin o recuperare a investiției care poate dura între 2 și 7 ani.

Ce măsuri au luat statele europene pentru a încuraja comunitățile de energie

La nivelul Uniunii Europene, se estimează că în prezent 4% din cetățeni sunt implicați în comunități de energie, cu un total de peste 9.000 de astfel de comunități.

Statele UE au ales diferite modalități de susținere a acestor comunități, plecând de la alocarea unor miliarde de euro prin programe gen PNRR la chestiuni mai pragmatice, cum ar fi: tarife de rețea reduse pentru energia produsă și consumată în interiorul comunității, exceptarea comunităților de energie de la licențele de furnizare și producție, scheme de finanțare speciale pentru acoperirea parțială a cheltuielilor operaționale și de capital, înființarea de ghișee unice pentru informare.

• În Irlanda, spre exemplu, 1,5% din capacitatea totală care este licitată pentru noi capacități de energie regenerabilă este rezervată comunităților de energie, iar proiectele noi sunt sprijinite cu finanțări de maximum 180.000 euro.
• Austria finanțează anual cu 60 milioane euro investițiile de capital ale comunităților de energie regenerabilă, fie capacități noi, fie extinderi de până la 1 MW solar, 2 MW microhidrocentrale și stocare de până la 50 kWh. În plus, o comunitate aflată la început de drum primește 25.000 euro pentru acoperirea costurilor cu expertiza și personalul în vederea înființării.
• Italia a dedicat 2,2 miliarde euro comunităților de energie prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Spania 3 miliarde euro. România are zero fonduri prin PNRR alocate.

Un alt gen de sprijin legislativ important poate fi considerat în Spania și Olanda, unde a fost experimentată inclusiv crearea unei reglementări temporare pentru a permite primelor comunități să apară. Vorbim aici de exceptarea de la licențele de furnizare și derogări de la anumite reguli de piață.

Iată câteva dintre reglementările experimentale din diferite țări europene:

• Austria: tarife de rețea reduse.
• Franța: tarife de rețea reduse.
• Olanda: excepții de la obținerea unei licențe de furnizare.
• Spania: Nu se plătesc taxe sau tarif de distribuție pentru energia consumată în interiorul rețelei comunității. Spaniolii din comunitățile energetice și-au redus facturile anuale cu până la 62%.

Studiu de caz: Grecia a înființat peste 1.000 de comunități energetice în ultimii cinci ani

În Grecia, un model de piață mai apropiat de cel din România, comunitățile energetice beneficiază de o serie de avantaje legislative care încurajează dezvoltarea și utilizarea energiei regenerabile la nivel local.

Aceste avantaje sunt parte a unui cadru legal stabilit pentru a promova sustenabilitatea și autonomia energetică. Iată câteva dintre principalele avantaje legislative pentru comunitățile de energie din Grecia:

• Cadru legal specific: grecia a introdus un cadru legislativ dedicat comunităților energetice prin Legea 4513/2018. Această lege reglementează formarea și funcționarea comunităților energetice și stabilește un set clar de reguli și beneficii pentru acestea.
• Ajutoare financiare, subvenții și finanțări: comunitățile energetice pot beneficia de subvenții și finanțări din fonduri naționale și europene pentru proiectele de energie regenerabilă.
• Tarife preferențiale: pentru energia electrică produsă de sursele regenerabile, comunitățile energetice pot beneficia de tarife preferențiale pentru injectarea energiei în rețea.
• Simplificarea procedurilor administrative: comunitățile energetice au acces la proceduri administrative simplificate pentru autorizarea și implementarea proiectelor lor de energie regenerabilă, ceea ce reduce timpul și costurile asociate cu aceste procese.
• Exonerări fiscale: comunitățile energetice pot beneficia de diverse exonerări fiscale, cum ar fi reducerea sau eliminarea anumitor taxe și impozite legate de producția și consumul de energie regenerabilă.
• Prioritizare în rețea: energia produsă de comunitățile energetice are prioritate în accesul la rețelele de distribuție și transport de energie, asigurând astfel o integrare mai facilă a energiei regenerabile în sistemul național.
• Acces la scheme de contorizare virtuală netă: Grecia permite comunităților energetice să utilizeze scheme de contorizare virtuală netă, permițând astfel membrilor comunității să împartă energia produsă de surse comune și să beneficieze de reduceri la facturile de energie electrică.
• Autoconsum colectiv: legea permite comunităților energetice să implementeze proiecte de autoconsum colectiv, unde energia produsă este consumată direct de membrii comunității, reducând astfel dependența de rețeaua națională și costurile energetice.

Aceste avantaje legislative creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea comunităților energetice în Grecia, stimulând investițiile în proiecte de energie regenerabilă și promovând tranziția către o economie mai sustenabilă și autonomă din punct de vedere energetic, arată Asociația Prosumatorilor din România.

Ce este contorizarea virtuală

Absolut totul pleacă de la legislație și de la adoptarea contorizării virtuale, mai spune președintele Asociației Prosumatorilor.

„Așa numitul “Virtual Net Metering” reprezintă borna kilometrică zero dacă vrem să plecăm mai departe în formarea și funcționarea Comunităților de Energie”, precizează Dan Pîrșan.

Adoptarea legislației pentru ”microgriduri” (microrețele) este la fel de importantă în cazul unor noi cartiere de locuințe noi.

O altă bornă incipientă ar fi ca Registrul Comerțului să emită codurile CAEN noi pentru operarea eficientă a comunităților de energie gen societăți comerciale, deoarece energia împărțită în comunitate nu poate fi asimilată furnizării de energie în sensul comercial al cuvântului.

„Legislația este cheia în acest moment și România ar avea avantajul folosirii experienței altor țări europene pentru a crea o legislație foarte bună de la bun început. O idee mai simplă ar fi traducerea din greacă a legii 4513/2018”, consideră Pîrșan.

ANRE: Ne putem inspira din modelul grecesc

Viorel Alicuș, director în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), admite că este foarte importantă această trecere de la prosumatorul care strict evacuează energie în rețea la prosumatorul care se poate compensa cu alți prosumatori sau se poate compensa el însuși dacă are mai multe puncte de consum.

„Practica în Europa este să se facă tranzacții de acest tip între prosumatori sau comunități de energie în spatele postului de transformare, adică între cei 10-15-20 de prosumatori și consumatorii din zonă”, spunea Alicuș, la finalul anului trecut, într-o conferință pe tema prosumatorilor.

El a arătat că Portugalia este cea mai avansată țară din acest punct de vedere, însă cel mai bun model pentru noi ar putea fi Grecia, care a reușit în ultimii cinci ani să pună pe picioare aproape 1.000 de astfel de comunități.

„Există anumite stimulente, dar trebuie introduse prin lege. Acolo tarifele de distribuție a energiei în cadrul comunității nu există, ceea ce duce evident la ieftinirea energiei. E necesar să fie modificat cadrul legal pentru acordarea acestor stimulente”, a susținut Alicuș.

Citiți și Cum poți deveni prosumator, chiar dacă locuiești la bloc / Soluția pe care au găsit-o țările dezvoltate