Este matematica predata in scoala prea grea? Trei raspunsuri si comparatii cu ce invata elevii din China, Anglia si Germania
Matematica este disciplina care ridica probleme celor mai multi elevi, fie ca sunt in invatamantul gimnazial, fie liceal, spun inspectorii scolari dupa recentele simulari ale Bacalaureatului si Evaluarii Nationale. „Nu cred ca nivelul de dificultate este ridicat, ci ca lipseste componenta aplicativa si legarea matematicii cu viata”, a declarat pentru HotNews.ro Mircea Miclea, psiholog si fost ministru al Educatiei. Potrivit acestuia, „matematica este unul dintre asseturile scolii din Romania. Matematica ne-a adus unde suntem in industria de IT”. De cealalta parte, Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic national de matematica, sustine ca „modalitatea de transmitere a informatiilor trebuie modificata”.
„Faptul ca la toate testele PISA am iesit constant pe ultimul loc in Europa spune foarte multe despre gradul de dificultate care nu e nici pe departe cat ar trebui sa fie”, sustine Ileana Mihaela Craciun, sef Lucrari colectiv Geometrie, Universitatea de Constructii Bucuresti.
Sursa foto: Agerpres
Cele mai importante idei sustinute de specialistii consultati de HotNews.ro:
- Efectul unei discipline este pe termen lung. Ce produce ea in economie? Or matematica aceasta avansata a produs IT-ul care este vizibil la noi, iar asta se datoreaza in primul rand matematicii
- E pacat cand avem atat de putine atuuri sa renuntam la el. Chiar cu pretul ca unii oameni sa spuna ca e prea greu
- Modul in care se preda matematica in Asia seamana destul de mult cu modul in care se preda matematica la noi. Adica foarte formal, punand accentul pe calcul si nu pe legatura cu viata. Insa asta este si un atu
- Statistic vorbind, la nivel mondial, peformantele cele mai avansate le au asiaticii, in primul rand chinezii. E o predispozitie legata de modul in care numesc numerele, dar si de faptul ca au deprinderea de a munci constant (Mircea Miclea)
- Accesul catre matematica nu se face in primul rand prin rigurozitate, ci se face prin intuitie. Asta dupa parerea mea este fraza esentiala pe care noi de 40 de ani nu o mai stim.
- Modalitatea de transmitere a informatiilor trebuie modificata
- Copiii nu sunt mai prosti decat inainte, dimpotriva. Inteligenta lor este crescuta, modul lor de a accesa mai multa informatie este mai mare, dar noi dascalii si pana la varf sistemul de invatamant nu este inca pregatit sa se schimbe (Radu Gologan)
- Nu este reala aceasta perceptie a gradului ridicat de dificultate al studiului matematicii in scoala romaneasca
- Daca am compara un liceu de top de profil stiintific, de exemplu, din Germania sau Anglia, cu unul similar de la noi, diferenta este foarte mare. Orele de matematica sunt mai multe si foarte diversificate, se studiaza statistica, probabilitati, ecuatiile fizicii matematice, si se studiaza foarte aprofundat cu discutie pe articole recente din reviste internationale
- Olimpicii romani la matematica si informatica performeaza nu datorita sistemului, ci impotriva lui. Acesti copii reusesc pentru ca lipsesc cu lunile de la scoala si se pregatesc acasa zeci de ore singuri sau cu cate 2-3 meditatori – profesori straluciti si daruiti
- In China olimpicii se fac in scoli, la zeci de cursuri facultative pe care copiii au posibilitatea sa si le aleaga si unde merg de la orele 17-22 in fiecare zi (Ileana Mihaela Craciun)
Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei: Matematica este unul dintre asseturile scolii din Romania. Matematica ne-a adus unde suntem in industria de IT
Mircea Miclea
Foto: Agerpres
Rep: Este o problema reala gradul de dificultate al matematicii predate in scoala romaneasca?
Mircea Miclea: Cred ca nu nivelul e principala dificultate, ci continutul mult prea formal si non-aplicativ al modului in care este predata matematica cred ca este dificultatea. Adica se predau in continuare formule, teoreme, lucruri care se demonstreaza fara sa se vada legatura cu aplicatia practica. Adesea nu se vede nici macar aplicatia de la fizica la matematica, adica la ce iti folosesc derivatele ca sa rezolvi o problema de fizica. Prin urmare, nu cred ca nivelul de dificultate este ridicat, ci cred ca faptul ca lipseste componenta aplicativa si legarea matematicii cu viata. Aici cred ca apare dificultatea, nu nivelul de predare.
Pe de alta parte, as sublinia ca totusi matematica este unul dintre putinele atuuri pe care le are scoala romaneasca si cred ca merita cultivat in continuare. Adica merita scoasa in evidenta importanta matematicii, pentru ca este un atuu care ne-a facut de exemplu sa fim unde suntem in industria de IT in momentul de fata si e pacat sa pierdem un atu. Ca daca intrebi pe cineva din afara ce inseamna elevii din Romania, o sa spuna: sunt buni la matematica si la informatica. Si atunci e pacat.
Deci nu as merge pe ideea de a reduce din dificultatea matematicii, tocmai pentru ca este unul dintre asseturile, dintre punctele tari ale scolii din Romania.
Dar este adevarat ca e predata cu prea putina legatura cu practica. E predata la modul formal.
Rep: Care sunt diferentele fata de continuturile predate in scolile occidentale, in ce priveste matematica?
Mircea Miclea: Depinde foarte mult cu ce compari. De exemplu, daca compari cu modul in care se preda matematica in China, modul in care se preda matematica in Asia seamana destul de mult cu modul in care se preda matematica la noi. Adica foarte formal, punand accentul pe calcul si nu pe legatura cu viata. Insa repet ca asta este si un atu, in sensul ca in momentul de fata la Berkeley, cu date precise, 35% din studenti sunt asiatici. Mult peste ponderea populatiei asiatice din Statele Unite.
Comparat, modul in care se preda in Asia seamana destul de mult modul nostru de predare. Comparat cu ce se intampla in Europa de Vest si in Statele Unite, acolo se merge cu o matematica mai simpla la nivel de invatamant primar, gimnazial si liceu si devine din ce in ce mai complicat la nivel de college si la nivel de masterat apoi. Deci este mai gradual. Mai simplu spus: absolventii de liceu de la noi cunosc mult mai multa matematica decat absolventii de liceu din Statele Unite, de exemplu, sau din Marea Britanie. Dar cred ca problema aici nu e la noi, e la ei.
Adica ei spun ca tocmai asta e problema lor, ca au studenti prea putin pregatiti pentru matematica si iata ce fac chinezii cand vin sa ocupe locurile la universitate. Insa asta e o alta diferenta: acolo se incepe gradual si se face specializarea pe masura ce inaintezi pe cicluri de invatamant. La noi se complica lucrurile mai devreme.
Rep: Toti elevii din lume au dificultati mai mari la matematica decat la celelalte discipline?
Mircea Miclea: Da, matematica este o disciplina prin natura ei mai dificila fata de alte discipline, pentru ca presupune o anumita concentrare pe calcul si pe operatii abstracte care nu au legatura cu continuturile concrete. Si atunci matematica este o problema peste tot in lume. Sunt studii despre diferentele dintre populatii, exista chiar o carte a lui Nisbett – The Geography of Thought, care compara modurile in care functioneaza mintea in diverse zone ale lumii pe baza studiilor stiintelor cognitive. Si el spune ca asiaticii sunt avantajati si au peformante superioare la matematica pentru ca si modul in care numara ei este diferit de limbajele europene. Altfel spus, denumirea cifrelor este mult mai scurta, ceea ce permite operarea cu mult mai multe cifre in memoria de lucru, deci modul de numire a cifrelor permite performante la calcul mai mari.
Statistic vorbind, la nivel mondial, peformantele cele mai avansate le au asiaticii, in primul rand chinezii. E o predispozitie legata de limba pe care o utilizeaza si de modul in care numesc numerele, dar si de faptul ca au deprinderea de a munci, spun autorii acestor studii. Au deprinderea de a munci constant. Ei chiar fac analiza modului de a munci la orez. Oamenii care cultiva orez lucreaza in medie in jur de 12-14 ore pe zi. Sute de mii de ani de lucru constant lasa urme pe creier si incepi sa ai aceeasi atitudine fata de orice sarcina.
Sa va dau un exemplu: chinezii care merg in Statele Unite cand intra in clasa I au cu 15 puncte la testele de inteligenta mai putin decat americanii nativi. In clasa a VI-a au cu 10 puncte peste. Principalul factor este faptul ca ei lucreaza cam de doua ori si jumatate mai mult decat americanii. Reusita lor academica este vazuta ca fiind reusita intregii familii, nu numai a lor ca indivizi. Familia intreaga se mandreste cu chestia asta, asa e cultura lor. Si atunci sunt si mai motivati. Bref: Chinezii au performantele cele mai ridicate. Dar toti au dificultati la matematica.
Rep: Care e profilul romanilor, din punctul acesta de vedere?
Mircea Miclea:Scoala de matematica din Romania este unul dintre atuurile pe care le are scoala romaneasca si cred ca trebuie cultivata. A mers pe formalism, pe predarea aceasta excesiv de formala, si datorita modului in care s-a dezvoltat matematica. Mai ales in timpul socialismului nu era prea interesant sa faci multe aplicatii, o duceai mult mai bine daca stateai in zona formala, abstracta, de asta si majoritatea oamenilor si a mintilor inteligente s-au indreptat spre chestiuni formale, non-ideologice, nu era niciun pericol. De asta s-au obtinut si rezultatele care s-au obtinut. Inca mai exista aceasta scoala de matematica, mai firava, dar exista, si cred ca in Europa romanii se plaseaza bine. In lume nu asa de bine.
Efectul este pe termen lung. Efectul unei discipline nu trebuie masurat numai pe notele care se obtin sau pe olimpiadele internationale, ci pe termen lung. Ce produce ea in economie? Or matematica aceasta avansata a produs IT-ul. Or IT-ul chiar este vizibil, la noi, iar asta se datoreaza in primul rand matematicii. Din pacate, se putea dezvolta si mai mult. Moisil a facut primul institut de informatica din lume, una dintre cercetarile lui este logica matematica. Dar din pacate ce a inceput el sa construiasca atunci a fost dupa aceea stricat in ultimii ani ai lui Ceausescu, cand s-au redus drastic institutele.
Deci vreau sa cred ca este in continuare un atu si e pacat cand avem atat de putine atuuri sa renuntam la el. Chiar cu pretul ca unii oameni sa spuna ca e prea greu. Da, dar este un atu, ne creste vizibilitatea, atrage investitii straine. Pana la urma se leaga de bani toata povestea aceasta. Nu trebuie cedat aici si nu sunt de acord sa negociezi populist dificultatea subiectelor. Daca sunt conform programei, sunt corecte.
Ileana Mihaela Craciun, Sef Lucrari colectiv Geometrie, Universitatea de Constructii Bucuresti: Olimpicii romani la matematica si informatica performeaza nu datorita sistemului, ci impotriva lui
Ileana-Mihaela Craciun
Foto: Arhiva personala
Rep: Este o problema reala gradul de dificultate al matematicii predate in scoala romaneasca?
Ileana Craciun: „Nu, nu este o problema, pentru ca nu este reala aceasta perceptie a gradului ridicat de dificultate al studiului matematicii in scoala romaneasca. (In ceea ce priveste parerea majoritatii parintilor si elevilor, ea nu reprezinta un argument, nu ceri parerea pacientilor cand trebuie sa faci o operatie pe creier, cum sau cat trebuie taiat).
Problemele sunt legate de faptul ca nu toate scolile sau liceele ar trebui sa aiba acelasi grad de dificultate. In invatamantul occidental, cel putin cel german, englez si american, pe care le cunosc mai bine, este foarte diferentiat studiul matematicii pentru fiecare viitor traseu universitar, cel umanist, economic, arhitectura, artistic, medical, inginerie sau stiintific.
Daca am compara un liceu de top de profil stiintific, de exemplu, din Germania sau Anglia, cu unul similar de la noi, diferenta este foarte mare. Orele de matematica sunt mai multe si foarte diversificate, se studiaza statistica, probabilitati, ecuatiile fizicii matematice, si se studiaza foarte aprofundat cu discutie pe articole recente din reviste internationale, se studiaza teoreme in context istoric si cultural, bibliografii de cate 10-15 carti pe semestru de Istoria Matematicii si Istoria Stiintei, toate discutate in clasa sub forma de dezbatere, lucru care dezvolta limbajul si gandirea stiintifica, logica, argumentativa, dezvolta propria initiativa de cautare si sintetizare a cunostintelor.
La noi, aud de la studentii mei «teorema lui ala, nu mai stiu cum il cheama», nu ma pot gandi sa intreb cam in ce an sau de ce s-a gandit cineva la acea problema, totul e rupt de contextul cultural, stiintific si istoric, devenirea matematicii in sine nu e in nici un fel gandita, nu exista indoiala, nu exista intrebarea, si de aici ajungem la perspectiva ingusta, mediocra, foarte saraca a elevului roman asupra matematicii din care nu invata (cand invata) decat niste algoritmi de calcul, fara sa se poata bucura de supletea, eleganta si armonia unei frumoase teoreme care a schimbat lumea.
La Oxford, la interviul de admitere, la matematica, se discuta numai pe cartile de matematica pe care le-ai citit, de cursurile facultative pe care le-ai urmat in domeniul matematicii, de preocuparile tale personale de matematica, (una din cele mai frumoase intrebari pe care le-am auzit este «daca ai putea sa te reincarnezi intr-un matematician, care ar fi acela si povesteste-ne ce ai face») un student admis primeste in vacanta de vara pana incepe anul I o lista de cel putin 20 de carti care sunt «must read».
O sa-mi spuneti ca si la noi la profilul uman sau artistic nu se face matematica, deci e ok, si la noi e diferentiat, dar e diferentiat prost, pentru ca nu cred ca un profesor de limba romana n-ar trebui sa auda macar de Newton, sa nu stie diferenta dintre o piramida si o prisma (nu vorbesc aici de programa scolara unde poate ca exista, problema e ca in realitate nu se face nimic).
Acum ajung din pacate la o alta mare problema a sistemului nostru: superficialitatea si suficienta care nu duc decat la mediocritate si «incremenire in proiect». Faptul ca la toate testele PISA am iesit constant pe ultimul loc in Europa spune foarte multe despre gradul de dificultate care nu e nici pe departe cat ar trebui sa fie. Nu este vorba, fireste, numai de gradul de dificultate, cat mai ales de modalitatea de abordare a matematicii.
Aici o sa mi se spuna iar si iar despre olimpicii romani la matematica si informatica, dar foarte putini reusesc sa inteleaga ca acesti copii performeaza nu datorita sistemului, ci impotriva lui, acesti copii reusesc pentru ca lipsesc cu lunile de la scoala si se pregatesc acasa zeci de ore singuri sau cu cate 2-3 meditatori – profesori straluciti si daruiti -, nimeni n-a ajuns olimpic cu ce-a facut la scoala, e numai meritul lor, al parintilor, al profesorilor lor de acasa, nu al sistemului nostru de invatamant.
Spre deosebire de China unde olimpicii se fac in scoli, la zeci de cursuri facultative pe care copiii au posibilitatea sa si le aleaga si unde merg de la orele 17-22 in fiecare zi, unde aproape toti copiii merg si fac ce le place, de la balet, vioara, pictura la stiinta experimentala de cel mai inalt nivel, nu stau in cluburi si discoteci, dar asta pentru ca acolo EDUCATIA este lucrul cel mai important pentru copii si mai ales pentru parinti.
In America, din ziua in care s-a nascut un copil parintii incep sa stranga bani pentru educatie, viseaza nu la concedii in Grecia, ci la cele mai bune scoli pentru copilul lor. Deci pana la urma este vorba de o mentalitate total gresita a noastra in care educatia e pe ultimul loc in ierarhia de valori si de timp investit, de efort si de apreciere.
As dori sa va amintesc si de evaluarea Bertelsmann Stiftung, evaluare sub egida UNESCO „The ELLI Index – Europe 2010”, referitor la calitatea invatamantului pe parcursul intregii vieti, (ELLI: European Lifelong Learning Indicators), studiul se face in lumina unei noi paradigme a filosofiei invatarii, cei patru piloni ai oricarui sistem de invatamant: a invata sa stii (learning to know), a invata sa faci (learning to do), a invata sa traim impreuna (learning to live together) si a invata sa fii (learning to be – Learning as Personal Growth).
In aceasta evaluare, pe o scara de la 1 la 100, pe primul loc s-a situat Danemarca cu 75,65, apoi Suedia cu 71,23, Finlanda 64,93 si ma rog spre final tarile cele mai neperformante si pe ultimul loc Romania cu 17,31. Se mai poate intreba cineva unde suntem? E clar pentru oricine ca noi nu avem in sistemul educational decat primul pilon si acela crapat si fisurat de abia mai sta.
Aceste evaluari ar trebui sa fie dezbatute in toate scolile din Romania si cu acei parinti si copii care cred ca gradul de dificultate al scolii romanesti este ridicat, care cred ca fara efort constant si fara respect pentru educatie mai pot obtine ceva intr-o lume din ce in ce mai performanta.
Referitor la dificultatile mai mari la matematica la elevii nostri fata de altii, si aici e o falsa problema pentru ca matematica e mai vizibila din punct de vedere al evaluarilor; avem impresia ca dificultatile apar mai mult aici, dar daca am evalua copiii nostri la istorie sau flosofie rezultatele ar fi la fel de catastrofale. Matematica e doar considerata mai dificila pentru ca este regina in ansamblul stiintelor care modeleaza gandirea si sufletul unui copil, pentru ca cere efort, multa munca, daruire si mai ales alte minti luminate care s-o dezvaluie in adevarata ei frumusete.
In alte parti copiii considera toate materiile dificile pentru ca acorda la toate aceeasi importanta pentru devenirea lor”.
Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului olimpic national de Matematica: Modalitatea de transmitere a informatiilor trebuie modificata
Radu Gologan
Foto: HotNews.ro
Rep: Este o problema reala gradul de dificultate al matematicii predate in scoala romaneasca?
Radu Gologan: Dupa parerea mea, da. Nu numai in scoala romaneasca, ci in scoala in general. Intamplator sau nu unele dintre sistemele de educatie au incercat sa isi rezolve aceasta problema. Problema este de modificare a perceptiei si a modului de a acces la nivelul copiilor, la modul de a gandi al copiilor. Noi am ramas inca incremeniti in proiectele educatiei clasice. Deci copiii judeca altfel, doresc altceva, nu mai accepta anumite sisteme educationale la matematica in mod special.
In general, parerea mea este ca curriculumul la matematica a ramas si probabil greu va fi schimbat spre unul care sa modeleze modul de gandire al copiilor. Copiii nu sunt mai prosti decat inainte, dimpotriva. Dupa parerea mea, inteligenta lor este crescuta, modul lor de a accesa mai multa informatie este mai mare, dar noi dascalii si pana la varf sistemul de invatamant nu este inca pregatit sa se schimbe. Matematica este prima care este tributara acestei chestii.
Modalitatea de transmitere a informatiilor trebuie modificata. Nu sunt toti in asentimentul meu, dar eu cred cu convingere acest lucru.
Uitati va dau un exemplu: deschideti un manual de clasa a VIII-a si numarati cate semne matematice sunt intr-o pagina gasita la intamplare. Intrebati profesorii si copiii in ce masura sunt importante aceste semne. 90% dintre copii vor spune ca ei sunt invatati ca asta e matematica. Nu. Semnele sunt niste prescurtari ale unor propozitii si fraze care trebuie la varsta asta sa se regaseasca in text, nu in notatii. Din cauza asta in primul moment, daca dvs. de exemplu sunteti parinte si deschideti o carte, va veti speria. Veti zice: cum poate copilul meu sa invete asa ceva? Si copiii sunt de multe ori speriati.
Va mai dau alt exemplu: notatiile astea cu „N”, „Z”, „Q” pentru multimile importante in scoala anglo-saxona pana la 15 ani nu exista. Noi suntem tributari unei reforme in educatie din anii ’50-’60 facuta de scoala franceza. Se numea scoala Bourbakista, acel Nicolas Bourbaki care a reformat matematica, dar pentru matematicieni. Deci pentru cei care cerceteaza in matematica. Acolo sunt necesare aceste notatii, pentru ca nu are rost sa repeti de fiecare data in cuvinte. Acolo faci niste semne si matematicianul intelege. Dar copilul nu are nevoie de aceste semne.
Rep: Matematica, la nivel de masa, pe care o invata in scoala copiii din Romania este mai grea decat cea predata in alte state occidentale?
Radu Gologan: Da, cel putin in ce priveste modul in care este invatata. Poate continuturile s-ar putea sa fie de multe ori aceleasi, dar modul in care este invatata este mult peste.
Rep: Care sunt diferentele fata de continutul predat in scolile occidentale, in ce priveste matematica?
Radu Gologan: Sa va dau un exemplu – in liceu, matematica la nivelul clasei a X-a si a XI-a unde notiunile devin mai dificile si mai consistente, in principiu pentru un curs de matematica au nevoie de demonstratii. Copiii nu mai accepta aceste demonstratii, care in general nu se mai fac decat intuitiv in alte sisteme educationale si asta ar trebui sa facem si noi. Noi nu ne putem desprinde de acele demonstratii riguroase care in primul moment nu au ce cauta in educatie. Deci accesul catre matematica nu se face in primul rand prin rigurozitate, ci se face prin intuitie. Asta dupa parerea mea este fraza esentiala pe care noi de 40 de ani nu o mai stim.
Mergea acum 30 de ani, dar acum nu mai merge. Copilul de la 2-3 ani are acces la foarta multa informatie, mintea lui se modifica spre exemple concrete, el nu mai intelege de ce e nevoie de memorizare, el nu mai intelege decat tot ceea ce este intuitiv si practic pentru el in primul moment. Scoala nu trebuie sa faca decat sa-i corecteze acele greseli de judecata, pe care nu le obtine din practica, de exemplu inductia si extrapolarea, pe care nu le invata din intuitie, trebuie sa i le spui, anumite nevoi de demonstratie pe care trebuie sa le invete si modul de a cauta in mediul asta informational. Asta tot scoala trebuie sa faca, sa il invete sa caute, iar ca sa caute trebuie sa aiba niste notiuni nu foarte multe.
Profesorii au ridicat stacheta inainte de ’90 pentru ca era altul sistemul, era altul accesul la informatie exterioara, era altul accesul exteriorului, bombardarea informatiei din afara nu exista, practic.
Eu va spun exemplul nepotelului meu, care e clasa a IV-a care are foarte multa informatie pe care si-o acceseaza singur. De multe ori imi spune: de ce doamna ne spune niste lucruri pe care eu sau le-am citit pe internet sau dureaza 5 minute sa le invat, nu o ora? De ce trebuie sa mai scriu textul la probleme, cand important e sa o judec, sa o fac? Asta nu avem cum sa corectam, ca vine o masa imensa de copii care gandeste asa. Deci este o invazie, s-a schimbat fundamental masa cu care lucram.
Din pacate, nicaieri sistemul educational nu se gandeste asa. Exista anumite tendinte, lucrari ale pedagogilor prin diverse parti care observa lucrul asta, dar e un fenomen mult mai mare decat cel pe care pedagogia clasica si sistemele metodice de predare a anumitor materii le fac. Am ramas foarte incremeniti in vechiul sistem. Trebuie fundamental schimbat modul de a-l accesa pe copil ca sa devina partas la sistemul asta.
Rep: Toti elevii din lume au dificultati mai mari la matematica decat la celelalte discipline?
Radu Gologan: Da, toti. Aici este si o tara. Probabil de la sistemul acela foarte riguros din sfarsitul secolului XIX inceputul secolului XX in care matematica a inlocuit materiile clasice care organizau mintea, prin formalism a facut sa para greoaie si se transmite de la parinti la copii traditia aceasta ca e ceva greu care nu poate fi accesat. Foarte putini dascali prezinta lucrurile astea intr-un mod cald si diferentiat pentru copii. Sunt copii extrem de inteligenti care pot sa gandeasca matematica foarte bine, dar nu repede. Si atunci aceia raman in urma si incet-incet incep sa urasca.
Eu povestesc de multe ori exemple pe care le-am intalnit in viata mea, ca m-am ocupat de lucruri de genul asta. Sunt fetite care in clasele primare sunt extraordinar de bune la matematica, domina pana in clasa a II-a, a III-a, dupa aceea baietii devin mult mai rapizi. Nu mai inteligenti, dar mai rapizi. Si profesorul, educatorul este tentat sa lucreze cu cei care sunt rapizi si atunci ceilalti pierd pasul, nu sunt luati in seama si ajung sa urasca obiectul asta.
Notele la simulari, mai mici la Matematica decat la celelalte discipline
La simularile examenelor de Bacalaureat si Evaluare Nationala, realizate la sfarsitul lui 2012 – inceputul acestui an, numarul cel mai mare de note sub 5 au fost luate la disciplina matematica. Inspectorul scolar general adjunct din Dambovita, Ovidiu Basceanu, a declarat pentru HotNews.ro ca „in mod paradoxal 9 elevi au obtinut note de 10 la Limba Romana si 19 la Matematica, desi procentul de promovabilitate la Limba Romana este dublu fata de cel la Matematica”.
La sesiunea de toamna a Bacalaureatului 2012, Inspectoratul Scolar Judetean Alba a anuntat ca numarul cel mai mare de elevi cu note slabe a fost inregistrat la Matematica. Aceeasi situatie a fost semnalata si de inspectoratele din Arges, Buzau, Dambovita, Iasi, Valcea si Vaslui.