Este PNDL un program viabil? Un raspuns doamnei premier Dancila

Doamna prim-ministru Dăncilă a vorbit săptămâna aceasta primarilor de comune, printre altele, despre Programul Național de Dezvoltare Locală. Dumneaei a lăudat PNDL și a afirmat că viabilitatea PNDL 1 introdus de dl. Liviu Dragnea – pe vremea aceea ministru al Dezvoltării – “a dat certitudinea că acest program trebuie continuat”. Mai mult, este un program “de care depind șansele multor localități”. Tocmai de aceea în 2017 s-au semnat ordine noi de ministru pentru PNDL în valoare de 30 de miliarde de lei.

Dar siguranța doamnei prim ministru are mai multe vulnerabilități. Unu, este politicianistă, populistă și nu se bazează pe date. Viabilitatea nu este dovedită de indicatori de succes, ci de faptul că programul a fost introdus de dl. Liviu Dragnea sau de numărul de ordine de semnate. Doi, există destule dovezi contrare, cum ar fi datele Curții de Conturi care arată probleme serioase legate de alocări, achiziții și implementarea contractelor. Întâmplător, doamna premier făcea această declarație în ziua în care la EFOR lansam raportul anual de politici publice, dedicat guvernării de tip bazar, în ale cărei tipare se încadrează cu siguranță și PNDL. În raport arătăm cât de politizate sunt acest fonduri și la ce partide au ajuns și arătăm cum aceste instrumente de alocare reprezintă un mod de a ține administrația locală captivă și dependentă de centru.

Ca și multe alte politici ale guvernului PSD (întâmplător social democrații sunt la guvernare, altfel am fi vorbit probabil la fel și de alte partide) succesele se măsoară în vorbe și nu în indicatori sau statistici, cu bune și cu rele. Legat de PNDL, nu există niciun fel de raport care să sumarizeze rezultatele concrete, dar și eșecurile, întrucât niciun program de acest fel nu poate funcționa fără erori. Dar despre PNDL nu știm câte proiecte au fost implementate până la capăt, nu avem dovezi legate de acțiuni de control cu privire la calitatea lucrărilor sau stadiul acestora sau despre numărul de contracte neîndeplinite conform condițiilor de către primari sau președinții de consilii județene.

Conform MDRAP, din PNDL 1, un program care a crescut consistent, încă se implementeaază proiecte de miliarde de lei. În total, ar exista alocări de 19 miliarde de lei, pe când pentru PNDL 2 s-au alocat 30 de miliarde credite de angajament – adică banii nu există în totalitate în buget, dar sunt mai degrabă limite maxime de cheltuieli. Circulă vorbe prin târg că s-ar pregăti un PNDL 3, pentru 2019, care este an electoral. Chiar și fără etapa a treia, existența în paralel a unor proiecte care vin din două etape diferite este foarte confuzantă, iar orice bun administrator nu ar începe etapa a doua a unui program până nu ar termina-o pe prima și nu ar face o evaluare în detaliu. Mai ales că în PNDL 2 lucrurile nu sunt mai transparente: procedurile de alocare sunt destul de neclare, informațiile publicate de MDRAP sunt minimale, nu există numerotare standardizată a proiectelor și este dificil să urmărești evoluția peste ani etc. La capitolul acesta, Compania Națională de Investiții este cu un pas înainte și publică informații despre proiecte, achiziții, evoluție etc

Nimeni nu neagă necesitatea unor investiții la nivel local: este nevoie de drumuri, de școli cu autorizații de funcționare sau de canalizare. Dar dacă tot sunt investite aceste sume semnificative, ar trebui să existe predictibilitate, reguli clare și transparență.

Conform datelor EFOR, alocările au nuanță politică. Sunt mai mulți indicatori care dovedesc acest fapt. În 2007, un primar de la putere avea șansa de 3 ori mai mare să ia bani decât unul din opoziție; în 2012-2016 șansa era de 2x. Primarii migratori din 2014 care au mers către PSD au primit mai mulți bani după octombrie decât ar fi primit înainte. De asemenea, achizițiile sunt legate de firme de partid. În zece județe analizate, 4-5 firme conectate politic sau cu dosare penale au câștigat peste 60% din banii de achiziții.

Grafic 1 – Procent din plațile dintr-un an, per partid, bani gestionați de MDRAP

Am lansat versiunea 3.0 a Hărții Clientelismului 2004-2017, unde puteți vedea alocări și transferuri din Fondul de Rezervă / Intervenție și fondurile MDRAP într-un mod interactiv, cu detalii pentru fiecare localitate în parte. Găsiți harta pehttp://expertforum.ro/harta-clientelism.

Discuțiile avute cu practicieni arată că orice schimbare de ministru sau de partid de la guvernare poate însemna sfârșitul unui proiect. Chiar dacă alocările sunt multianuale, asta nu înseamnă că primarul chiar primește toți banii pentru proiect. Același impact îl poate avea și asupra plăților. Firmele lucrează de multe ori pe datorie, iar dacă nu își primesc banii în timp util dau primăria în judecată pentru a-și recupera banii. Iar în multe cazuri, proiectele sunt făcute din banii firmelor, având în vedere că PNDL funcționează pe bază de decont.

Așadar, una dintre probleme principale ale acestor fonduri este că nu există o viziune pe termen lung, iar alocările sunt mai degrabă politicianiste decât bazate pe resurse și nevoi calculate atent. PNDL a fost finanțat de mai multe ori din bani provenind din Fondul de Rezervă, un fond care ar trebui în mod normal cheltuit doar pentru situații neprevăzute, iar PNDL nu ar trebui să fie în niciun caz o situație neprevăzută.

Ca o paranteză, și Fondurile de Rezervă și Intervenție intră sub aceeași logică a guvernării de bazar, unde nu există transparență și reguli clare. Doar dacă ne uităm la faptul că acestea au fost alocate mai ales în ani electorali, au favorizat partidul de la putere (oricare ar fi fost el) și este aproape imposibil de făcut o listă cu rezultatele/viabilitatea investițiilor sau fondurilor cheltuite, ne putem pune destul întrebări despre cât de politizate sunt acestea.

Grafic 2 – Alocări pentru administrația locală Fondul de Rezervă și cel de Intervenție / Grafic 3 – Procent din alocările dintr-un an, per partid

Așadar, tragând linie, putem contesta facil viabilitatea PNDL.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro