Este PNDL un program viabil? Un raspuns doamnei premier Dancila

Doamna prim-ministru Dăncilă a vorbit săptămâna aceasta primarilor de comune, printre altele, despre Programul Național de Dezvoltare Locală. Dumneaei a lăudat PNDL și a afirmat că viabilitatea PNDL 1 introdus de dl. Liviu Dragnea – pe vremea aceea ministru al Dezvoltării – “a dat certitudinea că acest program trebuie continuat”. Mai mult, este un program “de care depind șansele multor localități”. Tocmai de aceea în 2017 s-au semnat ordine noi de ministru pentru PNDL în valoare de 30 de miliarde de lei.

Dar siguranța doamnei prim ministru are mai multe vulnerabilități. Unu, este politicianistă, populistă și nu se bazează pe date. Viabilitatea nu este dovedită de indicatori de succes, ci de faptul că programul a fost introdus de dl. Liviu Dragnea sau de numărul de ordine de semnate. Doi, există destule dovezi contrare, cum ar fi datele Curții de Conturi care arată probleme serioase legate de alocări, achiziții și implementarea contractelor. Întâmplător, doamna premier făcea această declarație în ziua în care la EFOR lansam raportul anual de politici publice, dedicat guvernării de tip bazar, în ale cărei tipare se încadrează cu siguranță și PNDL. În raport arătăm cât de politizate sunt acest fonduri și la ce partide au ajuns și arătăm cum aceste instrumente de alocare reprezintă un mod de a ține administrația locală captivă și dependentă de centru.

Ca și multe alte politici ale guvernului PSD (întâmplător social democrații sunt la guvernare, altfel am fi vorbit probabil la fel și de alte partide) succesele se măsoară în vorbe și nu în indicatori sau statistici, cu bune și cu rele. Legat de PNDL, nu există niciun fel de raport care să sumarizeze rezultatele concrete, dar și eșecurile, întrucât niciun program de acest fel nu poate funcționa fără erori. Dar despre PNDL nu știm câte proiecte au fost implementate până la capăt, nu avem dovezi legate de acțiuni de control cu privire la calitatea lucrărilor sau stadiul acestora sau despre numărul de contracte neîndeplinite conform condițiilor de către primari sau președinții de consilii județene.

Conform MDRAP, din PNDL 1, un program care a crescut consistent, încă se implementeaază proiecte de miliarde de lei. În total, ar exista alocări de 19 miliarde de lei, pe când pentru PNDL 2 s-au alocat 30 de miliarde credite de angajament – adică banii nu există în totalitate în buget, dar sunt mai degrabă limite maxime de cheltuieli. Circulă vorbe prin târg că s-ar pregăti un PNDL 3, pentru 2019, care este an electoral. Chiar și fără etapa a treia, existența în paralel a unor proiecte care vin din două etape diferite este foarte confuzantă, iar orice bun administrator nu ar începe etapa a doua a unui program până nu ar termina-o pe prima și nu ar face o evaluare în detaliu. Mai ales că în PNDL 2 lucrurile nu sunt mai transparente: procedurile de alocare sunt destul de neclare, informațiile publicate de MDRAP sunt minimale, nu există numerotare standardizată a proiectelor și este dificil să urmărești evoluția peste ani etc. La capitolul acesta, Compania Națională de Investiții este cu un pas înainte și publică informații despre proiecte, achiziții, evoluție etc

Nimeni nu neagă necesitatea unor investiții la nivel local: este nevoie de drumuri, de școli cu autorizații de funcționare sau de canalizare. Dar dacă tot sunt investite aceste sume semnificative, ar trebui să existe predictibilitate, reguli clare și transparență.

Conform datelor EFOR, alocările au nuanță politică. Sunt mai mulți indicatori care dovedesc acest fapt. În 2007, un primar de la putere avea șansa de 3 ori mai mare să ia bani decât unul din opoziție; în 2012-2016 șansa era de 2x. Primarii migratori din 2014 care au mers către PSD au primit mai mulți bani după octombrie decât ar fi primit înainte. De asemenea, achizițiile sunt legate de firme de partid. În zece județe analizate, 4-5 firme conectate politic sau cu dosare penale au câștigat peste 60% din banii de achiziții.

Grafic 1 – Procent din plațile dintr-un an, per partid, bani gestionați de MDRAP

Am lansat versiunea 3.0 a Hărții Clientelismului 2004-2017, unde puteți vedea alocări și transferuri din Fondul de Rezervă / Intervenție și fondurile MDRAP într-un mod interactiv, cu detalii pentru fiecare localitate în parte. Găsiți harta pehttp://expertforum.ro/harta-clientelism.

Discuțiile avute cu practicieni arată că orice schimbare de ministru sau de partid de la guvernare poate însemna sfârșitul unui proiect. Chiar dacă alocările sunt multianuale, asta nu înseamnă că primarul chiar primește toți banii pentru proiect. Același impact îl poate avea și asupra plăților. Firmele lucrează de multe ori pe datorie, iar dacă nu își primesc banii în timp util dau primăria în judecată pentru a-și recupera banii. Iar în multe cazuri, proiectele sunt făcute din banii firmelor, având în vedere că PNDL funcționează pe bază de decont.

Așadar, una dintre probleme principale ale acestor fonduri este că nu există o viziune pe termen lung, iar alocările sunt mai degrabă politicianiste decât bazate pe resurse și nevoi calculate atent. PNDL a fost finanțat de mai multe ori din bani provenind din Fondul de Rezervă, un fond care ar trebui în mod normal cheltuit doar pentru situații neprevăzute, iar PNDL nu ar trebui să fie în niciun caz o situație neprevăzută.

Ca o paranteză, și Fondurile de Rezervă și Intervenție intră sub aceeași logică a guvernării de bazar, unde nu există transparență și reguli clare. Doar dacă ne uităm la faptul că acestea au fost alocate mai ales în ani electorali, au favorizat partidul de la putere (oricare ar fi fost el) și este aproape imposibil de făcut o listă cu rezultatele/viabilitatea investițiilor sau fondurilor cheltuite, ne putem pune destul întrebări despre cât de politizate sunt acestea.

Grafic 2 – Alocări pentru administrația locală Fondul de Rezervă și cel de Intervenție / Grafic 3 – Procent din alocările dintr-un an, per partid

Așadar, tragând linie, putem contesta facil viabilitatea PNDL.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro

Este PNDL un program viabil? Un raspuns doamnei premier Dancila

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”